Cum îi zice…Cum îi zice…De unde vin lapsusurile?

Să uiți un nume, să nu știi ce era atât de important și trebuia să faci sau să uiți de chei, sunt câteva dintre cele mai comune lapsusuri.

Povestești ceva și deodată, uiți șirul poveștii. Nu înțelegi nici cum , nici de ce dar, pentru câteva secunde, ești incapabil să continui firul conversației. La fel, este tipic să ceri unui prieten :” Poți să mă suni pe mobil?”, în timp ce înebunești încercând să-ți aduci aminte unde l-ai lăsat. Acestea sunt lapsusuri mentale, pe care toți le experimentăm, mai mult sau mai puțin.

Să uiți de un nume, să nu mai știi ce era ”atât de important” de făcut sau să pierzi cartela sau cheile sunt exemple ale unei incapacități temporare de a-ți aminti informația și sunt în strânsă legătură cu lipsa de atenție. Potrivit unui studiu al Universității din Islanda și al Spitalului Universitar Landspitali, este ceva atât de obișnuit, încât participanții experimentului au avut o medie de lapsusuri de 6,4 pe săptămână.

Maria Jonsdottir, autoarea principală, și echipa sa, au determinat că se produc cu mai multă frecvență în zilele lucrătoare și în intervalul orar de la amiază până la ora opt seara. La investigație au participat 189 de voluntari sănătoși, cărora li s-a cerut să detalieze într-un jurnal numărul de lapsusuri pe care le aveau într-o săptămână.

 ”Participanții la experiment au avut o medie de 6,4 pe săptămână, și au determinat apariția lor mai des în zilele lucrătoare și în intervalul orar dintre amiază și ora opt seara”

”Este vorba de o incapacitate temporară de a-ți aminti informația și este relaționată cu lipsa de atenție, din cauza unor factori cum sunt stresul și lipsa somnului” În final au concluzionat că genul nu influențează cu nimic apariția lapsusurilor, dar că da, există o ușoară corelație negativă asociată vârstei. Deasemeni, au descoperit că factori precum imbătrânirea, privarea de somn, anxietatea și alcoolul joacă un rol important când vine vorba de a suferi de lapsusuri. Așa cum sunt mult mai obișnuite la persoanele care suferă de probleme de atenție (ADD) sau de  o incapacitate de învățare.

Pe de altă parte, Jonsdottir și-a asigurat pacienții, unii dintre ei alarmați în fața lipsei de memorie de care sufereau, că nu aveau niciun tip de boală, și că totul se datora faptului că nu acordă suficientă atenție, în special înainte de treburile de rutină zilnice. Aceasta se produce deoarece, când realizăm aceste treburi zilnice sau mai multe lucruri o dată, creierul nostru intră în mod automat.

Neuropsihologul afirmă că aceste episoade sunt preponderente la persoanele expuse la mult stres sau la ”un stil de viață agitat”. Un alt grup la care poate deveni o problemă regulată, este la persoanele mai imaginative,pentru că ele acordă mai puțină atenție la ceea ce le înconjoară, pentru că sunt ”în lumea lor”. Totuși, unele investigații relaționează aceste scăpări mai mult cu psiho-lingvistica decât cu concentrarea.
Doctorul Michelle Braun, expert în tehnici de antrenare a memoriei, recomandă ca întotdeauna să luăm o pauză pentru a reflecta înainte de a face fiecare lucru și astfel, să putem conștientiza mai bine detaliile. Deasemeni, profitând de memoria noastră asociind-o cu acțiuni și locuri cunoscute sau cu repetiția mentală, se poate evita apariția atât de deasă a acestor lapsusuri.

Totuși, trebuie să fim atenți dacă frecvența cu care se produc este excesivă sau dacă ne împiedică să ne trăim viața de zi cu zi cu normalitate, având în vedere că ar putea fi semnul unor boli importante cum sunt atacurile cerebrovasculare, o tumoare cerebrală sau epilepsie. Braun indică deasemeni că se pot datora deficienței de vitamine B12 sau B1, demenței sau unei infecții. Așa că, dacă ai vreo îndoială, consultă-ți medicul.

Și cu toate astea, sunt foarte comune, de aceea nu ai de ce să-ți faci griji. Dar, dacă vrei să ții lapsusurile sub control, poți face exerciții simple, cum sunt integramele, sudoku, testele de memorie, să citești sau să faci rezumate mentale al știrilor sau informațiilor recente la care ai fost expus.