Un studiu făcut recent de către Banca Mondială arată că aproape 90.000 de români ar vrea să se mute la Sibiu pentru un trai mai bun. Clujul conduce topul și este urmat de București, Timișoara, Brașov, iar apoi pe locul cinci este capitala județului nostru.
Aproximativ 2,4 milioane de români şi-ar dori să se mute într-un alt oraş decât cel în care locuiesc în următorii cinci ani, pentru a avea o calitate a vieţii mai bună sau pentru un nou loc de muncă, arată rezultatele unui studiu realizat de Banca Mondială. În acelaşi timp, numai 1,1 milioane de persoane au în vedere emigrarea în următorii cinci ani, această tendinţă fiind inversată faţă de anii trecuţi, când apetitul pentru migraţia externă al românilor era mai mare decât cel pentru migraţia internă.
„Cele mai atractive oraşe în care românii şi-ar dori cel mai mult să locuiască sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. (…) Locuitorii din mediul urban şi cei cu un nivel de studii mai ridicat sunt mai predispuşi să emigreze, în timp ce aceia cu un nivel de studii mai redus şi locuitorii din zona rurală sunt mai predispuşi să se mute în interiorul ţării”, se arată într-un raport al Băncii Mondiale realizat pe tema oraşelor-magnet din România în prima parte a acestui an, anunță ZF.
Sibiul e în top cinci
Conform estimărilor specialiştilor Băncii Mondiale, Clujul ar putea atrage în următorii cinci ani peste 260.000 de noi locuitori, Bucureştiul încă 245.000 de persoane, Timişoara peste 200.000, iar Braşovul 196.000 de oameni. În clasamentul oraşelor în care o pondere semnificativă a românilor şi-ar dori să se relocheze se mai află Sibiu, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi Suceava.
În ceea ce priveşte preferinţele teritoriale, rezultatele raportului arată că locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutatului în străinătate, în timp ce locuitorii zonelor mai apropiate de Bucureşti sunt mai predispuşi să se mute în interiorul ţării.
„Am remarcat că tinerii cu studii superioare din zona Moldovei şi din sudul ţării se mută mai uşor în centrele urbane mari spre comparaţie cu locuitorii din Transilvania şi din Banat, pare că bănăţenii au cel mai scăzut apetit spre relocare”, a explicat Raluca Pârvu, business manager la firma de consultanţă în management şi resurse umane BPI Group.
Atunci când au fost întrebaţi despre motivul alegerii unui anumit oraş, majoritatea respondenţilor au ales „calitatea vieţii” ca principal motiv, urmat de găsirea unui nou loc de muncă. Un alt motiv pentru care oamenii aleg anumite oraşe este asistenţa medicală specializată.
Salariile mari, atracția principalelor orașe din top
„Deşi există deficit de forţă de muncă, sunt puţine companiile care au înţeles că trebuie să sprijine cu adevărat relocarea. Angajatorii nu au ajuns încă să facă diferenţierea între candidaţii care se relocă şi cei care sunt în bazinul ocupaţional respectiv. Dacă nu există o politică de relocare clară, candidaţii care vin din alte zone pot fi dezavantajaţi”, a mai spus Raluca Pârvu. Ea a mai precizat că în industrii precum este cea a bunurilor de larg consum sau în industria automotive companiile au început, pe fondul lipsei de candidaţi pentru poziţiile vacante, să ofere pachete de relocare temporare, pentru o perioadă de şase luni în care angajatorul asigură, de exemplu, plata chiriei.
„Dacă firmele nu acordă sprijin angajaţilor care se relochează, este dificil. Avem multe cazuri în care căutăm ingineri în toată ţara, dar pe care nu reuşim să îi relocăm de la 500 de kilometri distanţă de casă dacă angajatorul nu le oferă nimic suplimentar. Ei nu câştigă un salariu suficient de mare încât să îşi poată plăti chiria sau să îşi aducă familia în alt oraş, iar companiile trebuie să înţeleagă acest lucru şi să se adapteze”, a mai spus Raluca Pârvu, care a menţionat că totuşi în Bucureşti situaţia este diferită, având în vedere că nivelul salarial este semnificativ mai mare decât în alte zone.
În ceea ce priveşte profilul românilor care şi-ar dori să se mute în alt oraş, rezultatele studiului arată că majoritatea au vârsta de 35 de ani, au un nivel de studii mai ridicat, câştigă mai bine şi sunt angajaţi în sectorul privat.