”Nu am vrut să fiu un roboțel într-o uzină”. Acesta este motivul pentru care Michael Henning, un sas din Cisnădioara nu a plecat în Germania imediat după Revoluție. A rămas aici, iar acum este ultimul mester care mai face cahle de teracota pictate manual pentru sobele traditionale sasesti.
A invatat meseria din intamplare, insa framanta lutul de peste 20 de ani cu placere si pasiune. In mainile lui, lutul se transforma in aproape magic in opera de arta. „Este bucuria de a face ceva cu mana ta”, explica Henning pentru www.hotnews.ro
Postas in Cisnadioara inca dinainte de Revolutie, Hening a invatat de la bun inceput si o meserie – modelator in lut (artizan). Isi dorea sa aiba inca din copilarie un atelier care sa-i ofere libertate: „Acolo nu ai sef, faci ce vrei si cand vrei”. A inceput cu mici obiecte din ceramica.
Intamplarea a facut ca o familie de sasi plecati din Romania prin anii 50′ sa isi cumpere in 1995 o casa in Cisnadioara si sa o restaureze. Isi doreau o soba traditionala de cahle, dar nu au reusit sa gaseasca in toata tara un mester care sa faca ce doreau. Au ajuns la Henning, care desi nu mai facuse niciodata asta, a incercat.
Asa a inceput marea aventura. A invatat timp de cinci ani noua indeletnicire. A furat meseria de la centrele ceramice din Corunt si Horezu. A adaptat, a inventat, a invatat din greseli, pana a ajuns unde este astazi.
„Lutul nu iarta. A durat vreo 5 ani in care am tot exersat, a fost perioada cea mai interesanta, fiindca de fiecare data cand deschideam cuptorul, ori eram in al noulea cer, ori eram distrus. Dar am avut de la inceput clienti si asta m-a tinut sa trec peste toate neplacerile cauzate de toate greselile pe care le poti face in ceramica. Aici totul trebuie exact facut la timpul potrivit, daca o mai las o zi, pot sa o arunc”, povesteste mesterul.
Cahlele pentru o soba se fac greu, cu multa munca. Este nevoie de aproximativ o luna pentru o soba. Nu cumparara cahle gata turnate, pe care apoi sa le picteze, ci le face de la zero. La fiecare cahla in parte munceste ore in sir cu migala si rabdare.
Este un procedeu complicat si migalos. Lutul il ia de la o fabrica din Cechesti, judetul Harghita, il pune in matrite de ipsos, apoi il lasa la uscat. Dupa cateva zile, cand isposul trage apa, toarna stratul alb de deasupra, obtinut dintr-un lut alb, adus din Germania. Lasa cahlele la uscat, dupa care le picteaza in culori si forme simple, apoi le pune la cuptor.
Modelele pictate sunt vechi, luate de pe cahle gasite in podurile caselor, de la colectionari sau din carti. De multe ori clientii vin cu modelul dorit, bucati ramase de la sobele vechi. Mesterul nu copiaza modelul, ci il adapteaza, il imbunatateste si il transforma intr-o mica opera de arta. 
O cahla costa 25 de lei, iar la o soba intra undeva la 200 de bucati. In medie, cahlele si manopera pentru o soba facuta de la zero costa intre 1000 si 1.500 de euro.
Din doua tablouri vechi atarnate deasupra bancului de lucru, doi sasi anonimi din alta epoca supravegheaza munca din atelier. „I-am gasit la gunoi cand au plecat sasii nostri. I-am pus pe perete fiindca dansii erau contemporani cand erau cahlele astea moderne. Cahla este veche din secolul XVIII, atunci a inceput sa se foloseasca angoba asta alba, pictata cu albastru. Se faceau si in China, in urma cu 2000 de ani, insa in Europa au ajuns mai tarziu”, povesteste mesterul.
Continuarea poveștii o puteți citi pe www.hotnews.ro
