Săptămâna trecută cei de la Asociația Cu verdele-n SUS, au depus la sediul Primăriei Municipiului Sibiu o adresă prin care, împreună cu alte entităţi ale societăţii civile sibiene, își exprimă opiniile privind reglementările propuse prin Planul Urbanistic Zonal Pădurea Dumbrava.
’’Acestea reprezintă concluziile noastre în urma întâlnirilor avute cu publicul sibian, precum şi în urma analizei răspunsurilor primite din partea Primăriei. În fiecare an, de Pădurea Dumbrava se bucură peste 500.000 de vizitatori, fiind principala zona de agrement a Sibiului. Cele două obiective turistice importante, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA şi Gradina Zoologică, împreună cu pădurea străbătută zilnic de sibienii dornici de a-şi petrece timpul liber în natură, au un evident rol de agrement şi turism pentru oraş. În plus, Pădurea Dumbrava, arie naturală protejată, reprezintă “plămânul verde” al Sibiului – oraş cu deficit la capitolul spaţii verzi pe cap de locuitor. Susţinerea venită din partea Primăriei pentru construirea de noi locuinţe în acel perimetru este inexplicabilă’’, spun reprezentanții de la Asociația Cu verdele-n SUS.
Redăm mai jos textul adresei depusă vineri, 21 iulie 2017:
Către Primăria Municipiului Sibiu, Doamnei Primar Astrid Fodor
Stimată doamnă Primar Astrid Fodor,
Această adresă conţine concluziile noastre privind realizarea noului PUZ care reglementează zona Hotelului Hilton – parcare Zoo din Pădurea Dumbrava.
În cadrul întâlnirii organizate de Primăria Municipiului Sibiu în data de 7 septembrie 2016, a răspunsurilor primite la adresa nr.69671/22.09.2016 (adică documentul nr. 76982/18.10.2016), precum şi în întâlnirile deschise organizate de noi anul acesta cu publicul sibian am remarcat următoarele:
1. Primăria Municipiului Sibiu nu are argumente rezonabile pentru stabilirea unei noi zone rezidenţiale în perimetrul reglementat prin PUZ. Singurul argument primit a fost beneficiul construirii de locuinţe noi în Sibiu, acesta nefiind susţinut de contextul destinaţiei generale a zonei respective, acela de agrement (zona de case de vacanţă aprobată prin PUZ în 2005 fiind o dovada incontestabilă a eşecului acestui model, prin presiunea ulterioară excesivă, căreia nu i s-a opus nimeni – astăzi avem blocuri cu doua scări şi 3 niveluri, pensiuni multietajate şi vile mamut, într-un ţesut de “case de vacanţă”). În plus, drumurile de acces către zona în care se doreşte crearea de noi locuinţe s-ar putea crea doar prin pădure/parc sau peste un curs de apă.
2. Pădurea Dumbrava este principala zonă de agrement a sibienilor şi un punct turistic important cu potenţial ridicat de dezvoltare, iar din acest motiv interesul public este major şi ar fi trebuit să existe o consultare largă înainte de luarea unei decizii. La întâlnirea din 7 septembrie 2016, reprezentanţii Primăriei au recunoscut că sunt nepregătiţi pentru a da răspunsuri şi s-a dat de înţeles că va urma o dezbatere publică pe subiect, dezbatere care nu a mai avut loc.
3. Terenul pe care se doreşte construirea de noi locuinţe a avut anterior rol de agrement fiind parte a campingului Dumbrava, aşadar prin forma actuală PUZ-ului propus se doreşte o schimbare de funcţiune.
4. Zona în discuţie este un teren aflat în interiorul perimetrului pădurii Dumbrava, chiar dacă zona nu este reglementată ca parte din pădure, şi are totuşi un impact important asupra acesteia. Chiar şi numele ales PUZ-ului sugerează acest lucru. Nu am primit încă nici un fel de detalii privind acest impact. Răspunsul că acesta “va rezulta din cuprinsul avizului Agenţiei de Mediu” este total inacceptabil. Conform datelor noastre, înainte de orice aviz de mediu este nevoie ca iniţiatorul să facă un studiu de impact care să fie ataşat documentaţiei PUZ.
De asemenea amintim că în “Studiu de fundamentare in domeniul mediului al Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu”, elaborat în anul 2009, sunt menţionate următoarele aspecte:
Parcul Natural Pădurea Dumbrava este arie naturale protejată care corespunde categoriei IV UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii);
Conform studiului, eventuale construcţii în zonă ar putea avea influenţe antropice nefaste prin fragmentarea habitatelor naturale prin crearea de căi de acces, extinderea spaţiului construit în zona forestieră sau proiecte de dezvoltare a spaţiului construit în detrimentul pădurii;
Există un deficitul semnificativ de spaţii verzi în Municipiului Sibiu în raport cu numărul de locuitori (16,4 mp/ locuitor, 2008), faţă de cuantumul stabilit prin OUG 114/2007 de 26 mp/ locuitor. Aşadar este nevoie să avem un interes crescut pentru protejarea spaţiilor verzi deja existente în oraşul nostru.
Având în vedere acestea, părerea unanimă a noastră precum şi a cetăţenilor care au participat la discuţii este următoarea:
Dorim păstrarea categoriei funcţionale anterioare a terenului, aceea de agrement, şi nu realizarea de noi locuinţe.
Impactul asupra pădurii trebuie să fie minim, indiferent de construcţiile şi amenajările care vor fi realizate ca urmare a PUZ Dumbrava, iar reglementările trebuie să impună acest lucru, cu specificarea importanţei ariei protejate.
Vă mulțumim cu această ocazie pentru eforturile pe care le depuneți pentru implementarea unei administrații publice transparente și deschise, pentru o mai bună implicare a cetățenilor în deciziile importante care privesc dezvoltarea orașului.
SEMNEAZĂ:
Asociaţia Cu verdele-n SUS
Asociaţia Tură în Natură
Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Sibiu Vâlcea
Asociaţia ECO4EST
Asociaţia Animal Life
Asociaţia Salvatorilor Montani Sibiu
Asociaţia PeDale
Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului Sibiu (AIOS)
