Municipalitatea sibiană va aproba în ședința ordinară din această lună Strategia de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Sibiu 2015-2023. Este vorba de un document stufos cu concluzii și recomandări pentru ca orașul să se dezvolte într-o direcție corectă în următorii ani. Sunt dezvăluite însă și multe probleme cu care Sibiul se confruntă și se vor agrava dacă nu se face nimic concret. Infrastructura rutieră este una dintre ele.
Strategia integrată de dezvoltare urbană durabilă a municipiului Sibiu este o adevărată enciclopedie de peste 400 de pagini. Acesta include date complexe și detaliate despre amplasarea urbană, profilul demografic, economie, cultură, infrastructură rutieră și medicală, mobilitate urbană și nu numai. Strategia scoate la iveală și multe probleme cu care administrația locală se confruntă și se vor agrava în următorii ani, dacă nu se va ține cont de concluziile și recomandările făcute.
Iată mai jos principalele concluzii și recomandări ale Strategiei de Dezvoltare Urbană Durabilă a Sibiului pentru 2015-2023.
CLICK AICI PENTRU A VEDEA PLANUL COMPLET
AMPLASARE URBANĂ
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Orașul beneficiază de un grad ridicat de accesibilitate în relație cu zona de vest a țări, dată fiind proximitatea autostrăzii A1. În relație cu zona de sud, respectiv cu capitala, timpii de deplasare sunt ridicați din cauza lipsei tronsonului de autostradă dintre Sibiu și Pitești.
• Aeroportul Internațional Sibiu este un aeroport de tip origine – destinație și oferă conexiuni spre 12 destinații internaționale dintre care trei sunt către huburi de transfer (Londra, Munchen, Madrid).
• La scară județeană teritoriul este complet definit de relațiile cu municipiul reședință de județ. Zona funcțională urbană este foarte restrânsă și zona metropolitană are de parcurs încă multe etape pentru funcționarea administrativă. Acest fapt se datorează și densității foarte scăzute a locuitorilor, cu excepția părții sudice, mai precis comunei Șelimbăr și a orașului Tălmaciu. Mărginimea Sibiului, o zonă cu potențial turistic dar și legat de peisajul productiv și cultural, participă segmentat la funcționalitatea teritorială și nu constituie încă un factor economic și social determinant. Cu toate acestea, Sibiul polarizează forța de muncă la nivel județean, activitățile economice nu numai productive dar și cele legate de turism și servicii, sănătate și învățământ universitar.
Profil demografic
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
• Prin îngustarea bazei, piramida vârstelor caracteristică anului 1995 anunța instalarea unui proces de îmbătrânire demografică. La nivelul anului 2015, se observă accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, observându-se o subțiere semnificativă a bazei piramidei, reprezentând efectivul populației tinere, respectiv o îngroșare a vârfului, reprezentând efectivul populației vârstnice.
• Orașul beneficiază încă de un raport de dependență demografică favorabil dar, pe termen mediu și lung, există șanse ca acest raport să se schimbe, în condițiile în care sporul natural se menține de un trend negativ, descendent și orașul nu reușește să atragă un capital uman tânăr, care să asigure schimbul între generații.
• Din această perspectivă, este important ca, pe termen mediu și lung, administrația locală să promoveze un set de politici publice care susțin creșterea natalității. Totodată, autoritățile locale trebuie să creeze mediul propice pentru persoanele care vin să studieze sau să lucreze în Sibiu, calitatea ridicată a vieții în oraș, dezvoltarea economică, existența locurilor de muncă și oferta socio-culturală a orașului făcând ca o bună parte dintre aceștia să se stabilească în oraș pe termen lung.
ECONOMIE
CONCLUZII PRIVIND SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI TENDINȚE
ASPECTE SECTORIALE Sibiul, oraș cu tradiție industrială, a trecut printr-o schimbare majoră a structurii economice, fiind vizibile noi sectoare de activitate, dar și sectoare tradiționale aflate în stagnare sau chiar în declin. Compoziția sectorului secundar și terțiar acoperă forța de muncă rezidentă asigurând un venit peste media națională. Sectorul privat, prin prisma solicitărilor făcute pentru dezvoltare, este activ și a țintit, prin accesarea fondurilor europene, la creșterea nivelului de competitivitate prin tehnologizare, formare profesională și deschiderea către noi piețe. Profilul economic este determinat de activitățile industriale din domeniul echipamentelor electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, susținute în special de firme cu capital străin. La aceste activități se adaugă serviciile ce susțin sectorul de turism cultural, bazat pe patrimoniul existent, pe agenda culturală și pe reputația Capitalei Culturale Europene din 2007. Din perspectiva dinamicii activităților economice, criza financiară a afectat numărul firmelor, cu toate acestea rata șomajului se menține scăzută.
ASPECTE SPAȚIALE
La nivel teritorial, Sibiul are o rază importantă de polarizare în regiune, atrăgând un volum important de forță de muncă din aproape întreg județul. Climatul favorabil pentru afaceri și accesibilitatea crescută a municipiului favorizează deplasările navetiștilor, precum și localizarea de noi activități economice.
La nivelul orașului, problemele economiei privite din punct de vedere spațial se referă la o dispersare a activităților economice, cu costuri de transport și în detrimentul consolidării unui pol economic urban consistent. Se remarcă o concentrare a activităților productive în zona industrială Vest și în zona de Est, dar și existența de terenuri și clădiri industriale nefolosite și poluate, în proximitatea zonei centrale.
TENDINȚE SECTORIALE
Economia municipiului Sibiu în următoarea perioada va susține atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. In acest sens creșterea calității aerului și a apei, reciclarea eficientă și managementul deșeurilor, creșterea numărului de certificate LEED1, mărirea suprafețelor verzi și reducerea celor poluate, producerea și folosirea de surse de energie regenerabile, precum și creșterea accesului cetățenilor la servicii și informații, vor fi direcțiile determinante în dezvoltarea viitoare a municipiului. Pentru dezvoltarea viitoare vor trebui urmărite: (1). capacitatea de tehnologizare și specializare a sectorului secundar și terțiar, inclusiv finanțele și (2). nevoile de dezvoltare a teritoriului din punct de vedere economic și nevoile de dezvoltare a firmelor. Pe baza tendințelor identificate, dezvoltarea economiei pentru perioada următoare, se bazează pe trei piloni: o industrie tehnologizată și nepoluantă, un turism cultural sprijinit de un sector de servicii aflat în diversificare și specializarea sectorului de servicii către o economie verde și către industria cul turală/creativă. Susținând conceptul dezvoltării inteligente – SMART City – primul pilon se referă la dezvoltarea și consolidarea sectorului de producție industrială. Tendințele semnalate în acest sector sunt de tehnologizare și de diversificare prin creșterea ponderii industriei creative în design și cercetare. Pilonii 2 și 3 vizează sectorul terțiar – serviciile turistice și serviciile suport pentru activități creative. In ceea ce privește dezvoltarea în continuare a turismului cultural, este necesară o mai profundă cunoaștere a acestui sector pentru a putea anticipa și răspunde la evoluția specifică a cererii și a cerințelor generale privind un turism durabil (transport, alimentație, siguranță, ospitalitate). Economia Smart a municipiului vizează trei domenii prioritare. Primul se referă la integrate rea economiei locale in economia mondială prin respectarea standardelor de mediu și calitate. Al doilea domeniu este propriu politicilor firmelor și se referă la creșterea productivității. Al treilea domeniu se referă la profesionalizarea pieței de muncă și la diversificarea acesteia prin creșterea spiritului inovativ și antreprenorial al forței de muncă locale/ regionale. In acest sens susținerea parteneriatelor cu infrastructura de educație și a firmelor private angajatoare este fundamentală.
TENDINȚE SPAȚIALE
Dezvoltare producției va continua cu precădere în zonele industriale din Vest și Est ale municipiului, datorită condițiilor excelente de acces și terenului liber (cu preponderență în zona Vest). Noile investiții vor fi ghidate din punct de vedere urbanistic de reglementările Planurilor Urbanistice Zonale realizate și aprobate de Consiliul Local. Densitatea funcțiunilor economice și deplasarea forței de muncă va fi ghidată de nivelul de echipare edilitară și coordonată prin planul de mobilitate, urmărind cu prioritate valorificarea zonelor cu vocație economică, accesibilitatea în zonele/punctele de interes turistic din Sibiu, cât și din regiune, și aspectele ce privesc managementul traficului, reducerea poluării, inter modalitatea.
RECOMANDĂRI PENTRU STRATEGIE
Strategia integrată de dezvoltare urbană va urmări să îmbunătățească în continuare climatul de afaceri și atractivitatea orașului pentru investiții, prin dezvoltarea teritoriului urban și a factorilor ce determina decizia de localizare, sau dezvoltare/expansiune a întreprinderilor. In acest sens, acțiunile administrației publice locale vor viza domeniile de accesibilitate/mobilitate, echipare cu servicii și utilități publice, patrimoniu și locuire. Programul Operațional Regional, prin axa prioritară 4 și prin celelalte axe, finanțează proiecte din aceste domenii. De asemenea, strategia va susține extinderea și specializarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de la nivel local, dezvoltarea parteneriatului între firme private și mediul universitar, susținerea lanțurilor de producție, prin facilitarea accesului firmelor la rezultate ale cercetării, tehnologizare și resurse umane, precum și dezvoltare serviciilor către cererea pieței, către inovare/creativitate și turism. Programul Operațional Competitivitate, dar și POR axa 1 și 2 finanțează inițiativele sectorului public și sectorului privat în acest sens. Măsurile de dezvoltare a forței de muncă, de ocupare a grupurilor vulnerabile prin servicii de formare profesională, de consiliere, vor contribui de asemenea la dezvoltarea economică și la creșterea incluziunii sociale. Proiectele din acest domeniu pot fi finanțate prin Programul Operațional Capital Uman. Axele prioritare ale acestor programe operaționale pentru perioada de programare 2014-2020 și tipurile de investiții/proiecte eligibile pe care acestea le finanțează sunt detaliate în Anexa
CULTURA
Pentru Sibiu, cultura a devenit un generator de energie urbană, fiind acel element care a oferit orașului o nouă identitate. Ulterior evenimentului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, imaginea pozitivă a orașului nu și-a pierdut din impact ci s-a consolidat constant. Actualmente, orașul este recunoscut drept unul dintre cele mai vibrante orașe din țară, conectat constant la tendințele internaționale din mediul cultural.
• Orașul a înteles și a exploatat potențialul economic ridicat al domeniului cultural. Totodată, Sibiul beneficiază de un capital uman valoros, capabil sa administreze bugetul alocat Agendei Culturale sau să preia managementul, respectiv promovarea imaginii orașului, prin intermediul unui vast program cultural. Pornind de la aceste premise, pe viitor, orașul are capacitatea a-și folosi capitalul creat, orientându-se spre domeniul industriilor creative și culturale.
• La rândul său, valorificarea patrimoniului construit, respectiv a celui natural a conferit orașului un brand național și internațional care are capacitatea de a atrage investitori și resurse umane de valoare. Astfel, este important ca și pe viitor să se studieze posibilitatea de a susține, prin politici publice sau diverse programe de finanțare, demersurile de întreținere și reabilitare a clădirilor istorice.
• Succesul Sibiului ca destinație culturală se datorează, cu precădere, dezvoltării constante, coordonate printr-un set de politici culturale locale, transpuse atât în cadrul Agendei Culturale cât și în programele minimale ale instituțiilor de cultură susținute de către administrația locală, precum și investițiilor constante în infrastructura culturală.
• Dată fiind amploarea evenimentelor care au loc în Sibiu este important ca, pe de o parte, să se diversifice infrastructura culturală existentă, luând, totodată, în calcul și posibilitatea de a poziționa favorabil orașului în sfera tursimului de business. Pe de altă parte, pentru a menține calitatea evenimentelor culturale, ar fi util să se elaboreze un Regulament de organizare a evenimentelor, asigurându-se astfel o sincronizare și din perspectiva conținutului.
LOCUINȚE și SPAȚIUL PUBLIC
Există un deficit ridicat de spații verzi la nivelul zonelor rezdențiale ale orașului, dublat de un mesaj direct din partea comunității, care își dorește mai multe opțiuni de recreere în aer liber. Reabilitarea malurilor râului Cibin ar putea oferi un răspuns viabil acestei probleme, aducând totodată un plus de valoare zonei limitrofe, aflată în proces de restructurare.
Distribuția inegală a spațiilor verzi la nivelul orașului, dublată de un deficit de spațiu public pentru plantare conduce la un deficit de spații umbrite de promenadă și recreere în timpul verii, contribuind, în același timp, și la creșterea incidenței insulelor de căldură urbană. Totodată, există riscul accentuării fenomenelor asociate schimbărilor climatice, ca urmare a deficitului de perdele de protecție a căilor de comunicații și zonelor industrial.
TIMP LIBER
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
• Pe termen mediu și lung, atractivitatea unui oraș este strâns legată de serie de factori obiectivi (racordarea orașului la noile tehnologii, conștientizarea/limitarea impactului asupra mediului, promovarea unui mediu economic activ) și subiectivi (raportul dinamic generat de către relația dintre oferta de locuri de muncă, calitatea locuirii și posibilitățile de relaxare).
• Pentru a menține și crește calitatea vieții, dincolo de investițiile în infrastructură, lucrările de reamenajare a zonelor rezidențiale trebuie să suplinească și deficitul de dotări din zonele respective (locuri de joacă, terenuri de sport în aer liber, grădinițe, etc.). Totodată, este important să se acorde o atenție sporită amenajării spațiilor publice, în vederea creșterii accesibilității acestora pentru copii, persoane vârstnice sau persoane cu handicap.
• În condițiile în care Sibiul își propune să rămână un oraș care atrage un segment de populație tânăr și dinamic este important să se intervină în acest sector, prin completarea și diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber. Totodată, în limitele atribuțiilor de care dispun, autoritățile locale trebuie să întreprindă demersuri care susțin dezvoltarea.
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ
CONCLUZII
• Municipiul Sibiu este bine deservit de serviciile comunitare de utilități publice. În exercițiul financiar 2007 – 2013 s-au derulat o serie de proiecte de eficientizare și reabilitarea a infrastructurii existente, fapt care a dus la creșterea calității serviciilor oferite.
• S-au semnalat probleme privind sistemul de canalizare și de colectare a apelor pluviale în cartierele Gușterița, Lazaret, Turnișor, Țiglari, Terezian și Tineretului.
• La data elaborării prezentei documentanții, proiectul de colectare selectivă a deșeurilor nu s-a demarat, din cauza unor proceduri de atribuire contestate în instanță,
• Administrația publică are capacitatea de a gestiona proiecte de anvergură în vederea extinderii și modernizării infrastructurii rutiere existente. Între 2007 – 2014 s-a deschis un nou pod peste Cibin în zona străzii Neculce, s-a modernizat podul din zona Pieței Cibin și s-a deschis un nou viaduct în zona străzii Mihail Kogălniceanu.
• Actualmente, în oraș mai există 140 străzi de pământ, situate cu preponderență în cartierele Turnișor, Țiglari, Veteranilor, Lazaret și Gușterița. În 2015, Municipiul Sibiu a contractat un credit de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care vizează modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare și rutiere a acestor străzi. Creditul are o valoare de 15 milioane de euro.
INFRASTRUCTURA MEDICALĂ ȘI SERVICII SOCIALE
• Orașul beneficiază de un sistem complex de servicii sociale, asigurate prin parteneriate între sistemul public și organizațiile neguvernamentale, o direcție ce e important a fi continuată pe viitor. Cu toate acestea, există încă o serie de aspecte care trebuie acoperite pe viitor pentru fiecare dintre grupurile vulnerabile identificate în partea de analiză.
• Copii aflați în situații de risc de separare de familie o asigurarea unor servicii de zi destinate copiilor aflați în situații de risc de separare de familie în cartierele Turnișor, Gușterița, Țiglari și Lazaret;
• Victimele violenței în familie o creșterea capacității de primire a Centrului de prevenire a violenței în familie, aflat în adminsitrarea Asociației Femeilor din Sibiu;
• Persoanele cu dizabilități: o dezvoltarea serviciilor de zi, respectiv dezvoltarea serviciilor de recuperare / reabilitare la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități. o creșterea numărului asistenților personali să crească. o dezvoltarea unor structuri de educație / informare adresate părinților O asemenea structură ar avea o contribuție importantă atât în susținerea psihologică a familiei, cât și în informarea acesteia cu privire la evoluția bolilor cu care copiii lor se confruntă. Organizațiile non-guvernamentale preiau o parte din aceste demersuri, fără a putea însă răspunde tuturor nevoilor identificate. o realizarea unui centru de testare a posibilităților persoanelor cu handicap Identificând abilitățile persoanelor cu handicap, un asemenea centru ar contribui la o mai bună integrare în societate a acestora.
• Persoanele vârstnice o dezvoltarea și diversificarea ofertei de îngrijire a persoanelor vârstnice în sistem rezidențial; o dezvoltarea și diversificarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice.
INFRASTRUCTURA MEDICALĂ
• Orașul beneficiază de o gamă largă de servicii medicale, susținute de un mediu profesional competent. Diversificarea infrastructurii mediale din sistemul public este binevenită, în condițiile în care, datorită accesibilității ridicate, Sibiul funcționează ca un punct de traumatologie de importantă regională.
• Piața serviciilor medicale private este bine reprezentată, având capacitatea de a atrage resurse umane valoroase, fapt care permite o poziționare competitivă a orașului la nivel regional.
• Există o colaborare strânsă între mediul universitar și mediul profesional din domeniu pe latura de
MOBILITATE URBANĂ
CONCLUZII
• Sibiul este un oraș al distanțelor scurte, care se pretează foarte bine deplasărilor nemotorizate (mersul pe jos sau cu bicicleta), potențial care în momentul de față nu este exploatat în totalitate, infrastructura destinată acestor tip de deplasări prezentând o serie de deficiențe privind dimensionarea și utilarea. Decizia de a orienta orașul spre acest mod de deplasare este una politică și presupune o serie de investiții în infrastructură, care vizează cu preponderență calitatea și aspectul spațiului public. Totodată, pentru a susține un asemenea demers este nevoie de o serie de măsuri care promovează transportul în comun, în defavoarea traficului auto individual.
• Zona centrală este greu accesibilă din cartierele înconjurătoare Terezian, Țiglari, Lupeni, Lazaret, Turnișor din cauza numărului redus de legături peste barierele antropice sau naturale (poduri, pasaje, traversări pietonale peste râuri, calea ferată sau alte infrastructuri). Totodată, deși străzile din arealul central “intra-muros” au fost reorganizate cu sensuri unice, pentru diminuarea amprizei circulaƫiei carosabile, resursa de spaƫiu astfel câștigată a fost (re)alocată tot în favoarea automobilului, pentru parcări.
• Transportul în comun a evoluat semnificativ în ultimii zece ani, atrăgând constant un număr tot mai mare de călători. Cu toate acestea, există încă un segment larg al populației care se declară neinteresată de oferta de transport în comun.
• In ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, investițiile constante ale administrației publice locale au condus la îmbunătățirea calității acesteia. La momentul elaborării prezentei documentații, lungimea totală a străzilor de pământ sau balast din municipiu este de 121 km, acestea fiind concentrate cu preponderență în zonele de nord și nord-est ale orașului.
• Sistemele inteligente de transport au o reprezentare redusă la nivelul orașului, fiind în special prezente la nivelul activității de taxare.
• La nivelul comunității, există o deschidere largă spre orientarea investițiilor publice în direcția eficientizării energetice, respectiv spre diversificarea opțiunilor de deplasare nemotorizată.
CONCLUZII. RECOMANDĂRI
Sibiul a reușit tranziția de la un oraș cu profil al forței de muncă antrenat în sectorul secundar spre un profil mai complex, în care compoziția sectorului secundar și terțiar acoperă forța de muncă rezidentă asigurând un venit peste media națională. Este de remarcat prezența structurilor de învățământ superior, cu profil variat și tradiție.
Este sectorul demografic cu cel mai mare potențial de specializare pe profile conexe activităților economice din oraș și regiune. La nivelul distribuției spațiale a activităților economice, zona periurbană este puțin dezvoltată, ceea ce pe de o parte consumă forța de muncă și aglomerează relațiile orășenești, dar conduce la dezechilibre de funcționalitate periurbană. Dezvoltarea zonei periurbane poate avea efectul benefic asupra lărgirii zonei de recrutare a forței de muncă. Ca și consum teritorial, în afara zonelor pentru activități economice, orașul are pregătite zone de dezvoltare rezidențială, însă care trebuie dezvoltate sustenabil, pe baza cererii si capacității de implementare tehnică și financiară. Se vor continua proiectele care au in vedere mobilitatea persoanelor în oraș și zona periurbană, cu precădere dezvoltarea rețelei de transport în comun pe pneuri și cale ferată. Rețeaua de piste velo ca conecta zonele orașului și va
deservi traficul cotidian și de agrement.
CLICK AICI PENTRU A VEDEA PLANUL COMPLET
RECOMANDĂRI PENTRU STRATEGIE
Strategia integrată de dezvoltare urbană va urmări să îmbunătățească în continuare climatul de afaceri și atractivitatea orașului pentru investiții, prin dezvoltarea teritoriului urban și a factorilor ce determina decizia de localizare, sau dezvoltare/expansiune a întreprinderilor. In acest sens, acțiunile administrației publice locale vor viza domeniile de accesibilitate/mobilitate, echipare cu servicii și utilități publice, patrimoniu și locuire. Programul Operațional Regional, prin Axa Prioritară 4 și prin celelalte axe, finanțează proiecte din aceste domenii. De asemeni, strategia va susține extinderea și specializarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de la nivel local, dezvoltarea parteneriatului între firme private și mediul universitar, susținerea lanțurilor de producție, prin facilitarea accesului firmelor la rezultate ale cercetării, tehnologizare și resurse umane, precum și dezvoltare serviciilor către cererea pieței, către inovare/creativitate și turism. Programul Operațional Competitivitate, dar și POR axa 1 și 2 finanțează inițiativele sectorului public și sectorului privat în acest sens.
Măsurile de dezvoltare a forței de muncă, de ocupare a grupurilor vulnerabile prin servicii de formare profesională, de consiliere, vor contribui de asemenea la dezvoltarea economică și la creșterea incluziunii sociale. Proiectele din acest domeniu pot fi finanțate prin Programul Operațional Capital Uman. Axele prioritare ale acestor programe operaționale pentru perioada de programare 2014-2020 și tipurile de investiții/proiecte eligibile pe care acestea le finanțează sunt detaliate în Anexa 6.