naufragiul costa concordia: comandantul laș condamnat definitiv

Francesco Schettino, fostul comandant al pachebotului de croazieră Costa Concordia care și-a părăsit nava în plină operațiune de salvare in naufragiul din 2012, a fost condamnat definitiv 16 ani de închisoare pentru omucidere, abandonul navei și naufragiu.

naufragiul costa concordia: comandantul laș condamnat definitiv

Curtea de Casație italiană a confirmat vineri condamnarea dată inițial în februarie 2015, iar fostul comandant al navei Costa Concordia, care a început imediat să-și ispășească pedeapsa de 16 ani de închisoare pentru naufragiul pachebotului, care a provocat moartea a 32 de oameni în ianuarie 2012, potrivit Agerpres, care citează AFP.

„Există o amărăciune pentru că este singurul care va plăti. Ca de obicei în Italia, doar țapii ispășitori plătesc”, a declarat avocatul lui Schettino, neexcluzând sesizarea justiției europene.

Nava de croazieră Costa Concordia (un pachebot de 300 de metri, cu o greutate de 112.000 de tone), la bordul căreia se aflau 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de pasageri din 60 de țări, a eșuat, la 13 ianuarie 2012, după ce s-a lovit de o stâncă, la aproximativ 300 de metri de țărm, în apropiere de mica insulă Giglio, din arhipelagul regiunii Toscana, din Marea Mediterană.

video
play-sharp-fill

Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morți, iar cadavrele a două persoane nu au fost încă descoperite.

Stânca a sfâșiat bordajul pe o lungime de 70 metri, după care nava a fost invadată în bună măsură de apă și s-a înclinat până la un unghi de 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuși accidentul s-a soldat cu 15 morți și 20 de dispăruți, constatați imediat după eșuare. În final, bilanțul a fost de 32 de morți. Epava navei, rămasă în parte la suprafață, a fost transportată ulterior, în iulie 2014, în portul Genova, pentru a fi dezmembrată.

Imediat după naufragiu, Parchetul din Grosseto, provincia din care face parte insula Giglio, a anunțat arestarea comandantului navei de croazieră Costa Concordia, Francesco Schettino, în vârstă de 53 de ani la data respectivă.

În iulie 2013 a început un proces împotriva comandantului Schettino, la Grosseto, acesta fiind acuzat de producerea naufragiului, omucidere multiplă prin imprudență și abandonarea navei, deoarece „și-a pătat numele” cu cel mai mare delict posibil pentru un marinar, și anume părăsirea navei înainte de încheierea operațiunilor de evacuare a acesteia, în condițiile în care numeroși pasageri trebuiau salvați.

Împreună cu Schettino, au fost deferite justiției alte 11 persoane, printre care membri ai echipajului navei și membri ai conducerii Costa Crociere, compania de la Napoli, regiunea Campania (sud), care deținea pachebotul. Dar, în ochii marelui public, principalul acuzat a rămas comandantul Schettino, cel care, imediat după naufragiu, a afirmat că „nava a lovit o stâncă ce nu figura pe hărțile de navigație”.

Pe parcursul procesului, autoritățile din Grosseto au subliniat faptul că nava s-a apropiat în mod periculos de insula Giglio, a lovit o stâncă, s-a înclinat și a luat o mare cantitate de apă la bord. Cutiile negre ale navei, care înregistrează conversațiile membrilor echipajului, indică faptul că impactul s-a produs la ora locală 21.45 (20.45 GMT), pe data de 13 ianuarie 2012, dar comandantul nu a anunțat imediat Căpitănia portului cel mai apropiat.

Un responsabil al companiei care deține vasul a respins acuzațiile că nava ar fi deviat de la traiectoria sa normală, dar acest fapt a fost demonstrat în timpul procesului, numeroși martori declarând că vasul naviga foarte aproape de mal și, din acest motiv, a lovit o stâncă.

Comandantul Francesco Schettino, audiat de mai multe ori în cadrul acestui proces, a negat că ar fi abandonat vasul de croazieră, afirmând că a salvat „mii de vieți” și explicându-și comportamentul, deciziile și alegerile în timpul fazei de urgență a catastrofei.

Schettino a fost, de asemenea, supus unor analize pentru a se vedea dacă luase droguri sau alte substanțe toxice în noaptea naufragiului, dar toate aceste analize au fost în cele din urmă negative.

La proces a mai reieșit că paza de coastă italiană i-a cerut în zadar căpitanului vasului Costa Concordia să se întoarcă la bord pentru a coordona evacuarea pasagerilor, însă acesta a refuzat, potrivit unei înregistrări audio a convorbirii, difuzată în luna ianuarie 2012 de toate publicațiile din Italia. Transcrierea convorbirii telefonice dintre comandantul Francesco Schettino și comandantul Gregorio De Falco, de la Căpitănia portului Livorno (Toscana), a devenit faimoasă în Italia.

Cuvintele lui De Falco, considerat „un erou italian”, au fost transcrise de sute de ori, de toate publicațiile din Peninsulă: „Sunt oameni blocați la bord. Schettino, mergeți imediat cu șalupa la prova navei și urcați la bord! Este clar? Înregistrez această convorbire! Trebuie să-mi spuneți câți copii, femei și persoane care au nevoie de asistență sunt la bord. Ascultați, Schettino, poate că ați reușit să vă salvați din mare, dar eu vă voi cauza o mulțime de probleme. Urcați LA BORD, este un ordin, acum eu comand, mama naibii de treabă!!”.

video
play-sharp-fill

Schettino nu s-a întors la bord, dar a susținut că motivul pentru care se afla într-o barcă de salvare, în timp ce mii de pasageri și membri ai echipajului, panicați, încercau să evacueze nava, este că „s-a împiedicat și a căzut într-o șalupă de salvare”, în timp ce pasagerii se învălmășeau pe punți.

La proces, comandantul Francesco Schettino a arătat că a dus vasul de croazieră aproape de coasta stâncoasă a insulei Giglio pentru a-i „saluta” pe locuitorii insulei, o manevră stângace, care a provocat tragedia.

La 31 mai 2016, justiția italiană a confirmat în apel condamnarea la 16 ani de închisoare a fostului comandant al pachebotului Costa Concordia, Francesco Schettino, potrivit Agerpres.

Vezi mai jos cum a fost ridicată nava:

video
play-sharp-fill

 

Ultima oră

Comentariul meu

Publică