Este ce ne dorim cu toții. Poate fi chiar un salut. Iar, în zile de sărbătoare, cum sunt cele de Paști, pe lângă tradiționalul dialog, „Christos a înviat!” / „Adevărat a înviat!”, poate fi o urare. Sigur, sănătatea condiționează potențialul nostru fizic și mintal, indiferent de vârstă. Și, de ce să nu recunoaștem, pentru ea suntem în stare să facem mari sacrificii. Problema noastră, a cetățenilor români, vreau să zic, este că, pe zi ce trece, primim semnale că avem tot mai puține șanse de-a ieși din crizele de sănătate, pe seama sistemului public de la noi. Motivul este legat de slaba finanțare a acestuia.
Și tocmai în aceste zile, a trecut aproape neobservată știrea (apărută pe ziare.com) conform căreia, după datele din 2014, România este statul din Uniunea Europeană care alocă cel mai mic procent din PIB (5,1%) pentru sănătate, la polul opus fiind Suedia, Franța, Germania și Olanda, care au dat fiecare aproximativ 11% din PIB în acest scop.
Statistica preluată de pe Eurostat, site-ul statisticilor Comisiei Europene, este devastatoare, pentru România. Comparativ, Bulgaria a alocat o cotă de 8,5% din PIB pentru sănătate, Cehia (7,6% din PIB), Ungaria (7,2% din PIB) și Polonia (6,3% din PIB). Dacă luăm în calcul și populația mult mai mare a României, țara noastră stă și mai prost pentru că a alocat 388 de euro pe cap de locuitor în 2014, față de 504 euro, în Bulgaria (cu aproape 30% mai mult ca noi) și 757 euro în Ungaria. În majoritatea statelor membre UE, mare parte din cheltuielile pentru sănătate sunt pentru servicii curative și de reabilitare medicală, al doilea capitol fiind cheltuielile pentru produse medicale. La acest ultim capitol, Bulgaria (43%) și Romania (37%) au cele mai mari cheltuieli. Romania este pe ultimele locuri în UE și la cheltuielile legate de îngrijirea preventivă, cu 0,8%, față de Italia și Marea Britanie care alocă fiecare 4,1%.
Concluzie: „In aceste condiții este cel puțin ciudată decizia Guvernului Grindeanu, care a hotărât, potrivit bugetului pe 2017, fonduri cu 43,3% mai mici (de la 1,20 miliarde lei la doar 0,68 miliarde lei), iar bugetul pentru programele de sănătate a fost scăzut cu 85%!”
Titlul materialului apărut pe ziare.com, exact în Sâmbăta Mare, este mai mult decât alarmant: „Suntem pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate. Până și bulgarii dau cu 30% mai mult ca noi”. Cu toate acestea știrea n-a circulat, nu s-a bucurat de audiență, și nu cred că pe motive legate de cea mai mare sărbătoare creștină. Nu. De regulă, asemenea informații publice nu fac rating, motiv pentru care redacțiile nu insistă sau le ocolesc. Cum, dimpotrivă, n-a fost cazul știrii cu fugarul român prins la Belgrad, acest Julian Assange nereușit al nostru.
Printre obiceiuri și tradiții de Paști, vorbe de duh și crâmpeie din bogatul nostru folclor, jurnalele scrise sau audio-video n-au prididit să ocupe spațiile informative cu cele mai banale amănunte despre un anume Ghiță, insul care, în preajma Crăciunului trecut, a ținut națiunea cu sufletul la gură cu filmele sale deconspirative, după care a dispărut. Problema e că spusele lui nu țin nici de foame, nici de sete. Ca să nu mai vorbim de sănătate. Ce poate să însemne asta? Ori nu mai interesează pe mulți ce se întâmplă sub ochii noștri, ori pur și simplu simțul civic e pe moarte, așa încât oferim audiență dezinteresat doar ca să ne potolim setea și foamea după senzațional, scandal și iubire. Chiar cu prețul de-a nu mai ști pe cele lume trăim? Cum trăim? Și cu ce riscuri? Așa se pare…. Dacă-i așa, îmi rămâne doar să vă doresc: „Sănătate!”