Mircea Dinescu a fost audiat joi dimieață la sediul Parchetului instanţei supreme, ca martor în dosarul Revoluţiei, în care se fac cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii.
Mircea Dinescu a ajuns în jurul orei 9.15 la sediul Parchetului Instanţei supreme.
„Poate dacă nu ieşea Iliescu la televizor acum depuneaţi o floare pe mormântul meu şi nu numai al meu”, le-a spus Mircea Dinescu juraliştilor înainte de a se întâlni cu procurorii.
El a adăugat că toţi generalii de Armată şi de Securitate care trebuiau să plece cu Ceauşescu au venit de partea lui Iliescu.
„Păstrând proporţiile, mă simt ca Nicolae Bălcescu care după ce a condus revoluţia de la 1848 dacă ar fi trăit, ar fi chemat în 1875 să-şi dea cu părerea ce s-a întâmplat atunci. Mie mi se pare că jucam într-o telenovelă fiindcă ani de zile în care ar fi trebuit să se discute ce s-a întâmplat atunci, s-au făcut tot soiul de comitete şi comiţii şi s-a îngropat chestia. După 27 de ani să chemi oamenii care au participat atunci? Ce să mai afli?”, a mai spus Dinescu.
În dosarul Revoluţiei a fost audiat, miercuri, şi fostul premier Petre Roman, iar în 20 februarie, tot în calitate de martor, a fost audiat europarlamentarul Laszlo Tokes.
Tokes le-a spus procurorilor că, după fuga cuplului Ceauşescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat şi au avut ca scop principal legitimarea noii conduceri.
El a precizat că întrebările procurorilor militari s-au referit la perioada 22-30 decembrie, respectiv formarea şi acţiunile din primele zile ale Frontului Salvării Naţionale (FSN), în această perioadă înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în timpul manifestărilor ce au dus la căderea dictaturii.
Şi directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a dat declaraţii, în 23 februarie, în calitate de martor în dosarul Revoluţiei.
În cadrul anchetei, procurorii militar ai Parchetului instanţei supreme au audiat, în ultima perioadă, mai mulţi foşti membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi au cerut acte de la mai multe instituţii, care vor fi folosite în ancheta în care se fac cercetări pentru infracţiunii contra umanităţii.
Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au dispus, în 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.
Din actele dosarului rezultă că, pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, conducerea politică şi militară instaurată după decembrie 1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, „fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii”, a precizat PICCJ.
„Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conducesi politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, potrivit Parchetului instanţei supreme.
Procurorii cercetează toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22 decembrie 1989 în întreaga ţară, conform dispoziţiilor din încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.
Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane, informează News.ro.
