Autostrada Sibiu – Nădlac într-un nou impas ce împinge termenul de finalizare dincolo de anul 2020

Dacă până de curând aveam speranțe că până în 2020 vom avea o autostradă continuă între Sibiu și Nădlac, actualmente se pare că acest termen nu va mai putea să fie respectat. Lotul doi al autostrăzii dintre Lugoj și Deva este acum mărul discordiei.

Dincolo de Sibiu-Pitești, piatră de moară a Companiei de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), mai trebuie trecut un hop. Anume definitivarea lucrărilor pe întregul lot Lugoj – Deva. Acesta a ajuns studiu de caz pentru cât de prost poate merge un proiect de autostrăzi. Luni bune după ce a expirat termenul până la care întregul lot 2 din autostrada Lugoj Deva trebuia să fie gata, lucrările au ajuns la puțin mai mult de 50%. Chiar dacă acestea au fost începute cu mai bine de trei ani în urmă, undeva în 2013. Proiectul se găsește la 57,49%, spune ultimul raport privind lucrările la autostrăzi, valabil pentru luna ianuarie, publicat de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR), anunță digi24.ro. Compania a anunțat luna aceasta că ar putea deschide traficului 15 kilometri de autostradă între Dumbrava și Margina, respectiv prima secțiune a autostrăzii. Aceștia ar putea însă să nu fie de mare folos șoferilor. Fără terminarea integrală a lucrărilor, automobiliștii vor fi nevoiţi să iasă de pe autostradă şi să facă un ocol de 25 de kilometri pe serpentinele DN 68A. Cât privește restul de 14 kilometri, adică a doua secțiune, CNAIR oferă promisiuni. Ultimele date prezentate de CNAIR menționează că aceștia vor fi gata în 2020. Oficiali ai unei firme de proiectare și consultanță în domeniu se îndoiesc chiar și de acest termen. Lotul 2 a ajuns să reprezinte poate cea mai bună dovadă a lentorii și amatorismului întâlnit în derularea unuir proiect de autostradă în România.

Probleme mari pentru lotul doi dintre Lugoj și Deva
Totul a început prost la momentul la care a fost semnat un contract cu firma germană DIWI Consult, desființată prin faliment între timp. În 2007 la momentul demarării primei perioade de programare financiară a fondurilor UE, 2007-2013, România a cerut acestei firme să îi facă un studiu de fezabilitate și o cerere de finanțare pentru acest proiect care să fie trimis Comisiei Europene. Studiul a fost trimis, proiectul a fost aprobat, însă acesta conținea in interiorul lui o mare hibă. Aspectele de mediu atât de importante fuseseră trecute sub tăcere. Autostrada împarte în două un areal important traversat de urși dar și alte mamifere, spun specialiștii. Aceasta însă nu prevedea nicio soluție care să permită traversarea autostrăzii de către acestea pe direcția nord-sud.
Scăparea a determinat proteste din partea prestigioasei organizații World Wide Fund (WWF). „Una dintre cele mai sensibile probleme de fragmentare a Carpaților este izolarea Carpaților Occidentali (Muntii Apuseni). Ultimul coridor ecologic, care are aproximativ 10 km lățime, deja fragmentat de dezvoltările din ultima perioada și de infrastructură, va fi intersectat de autostrada Lugoj-Deva, parte a coridorului IV pan european de transport”, preciza WWF într-un comunicat de presă din primăvara anului 2013. Ceea ce însă din punct de vedere a mișcării ecologice a fost un succes, pentru companie a devenit o piedică. A devenit evident că autostrada necesită asfel de soluții. Timp de trei ani însă nimic concret nu s-a întâmplat, în afară de o creionare în mare a problemei și a posibilelor soluții de mediu. În final a apărut și rezolvarea. Compania o descrie: „un viaduct, ecoducte şi tuneluri”. Toate acestea au rezultat în urma revizuirii acordului de mediu şi urmează să fie implementate în faza a doua a proiectului care ”se estimează a fi finanţată în perioada de programare 2014 – 2020”, spune CNADNR.

Ce soluție s-a găsit
Tunelurile urmează să aibă unul de 900 de metri, altul 1,9 kilometri, și vor fi forate în zona localităţii Holdea, pe tronsonul doi al autostrăzii A1, la limita dintre judeţele Hunedoara şi Timiş. Apare însă o altă problemă. Secțiunea, lungă de nouă kilometri, este deja inclusă în contractul semnat pentru întregul lot 2 cu constructorul italian Salini-Impregilo. Ca urmare secțiunea va trebui „scoasă” din contractul cu acesta iar înțelegerea modificată. Ulterior va trebui organizată și licitația prin care să fie pus în practică noul proiect, mai prietenos cu fauna. Până acum însă niciun semn din partea CNAIR că aceasta se va întâmpla cât de curând. După licitație ar putea urma contestațiile și soluționarea acestora, proces întins posibil pe mai multe luni de zile.
Toate aceste probleme trezesc scepticismul constructorilor. CNAIR nu va putea respecta termenul 2020, mai ales că până atunci mai sunt doar 2-3 ani. ”Suntem în 2017, nu se poate face în 18-29 de luni”, spune un inginer din cadrul acestui proiect. Oricum în prezent compania are și alte probleme urgente. Premierul Sorin Grindeanu cere ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc să deschidă cât de repede prima secțiune din Lugoj Deva și nici aici lucrurile nu sunt simple. Cum se va putea face recepția a doar jumătate din lotul 2 când contractul cu Salini-Impregilor nu prevede această posibilitate? Cum poate fi deschisă această secțiune în cel mult una-două săptămâni când nu sunt terminate lucrările de scurgere a apelor? Negocierile cu italienii de la Salini-Impregilo se pot dovedi dificile în condițiile în care aceștia cer statului român despăgubiri cifrate la zeci de milioane de euro pentru ceea ce ei consideră pierderi înregistrate din vina CNAIR pe lotul 3 din Sibiu Orăștie dar și o lovitură dată imaginii lor publice.