„Dacă voi ați ieșit din sala de dezbateri parlamentare, EU mi-am mutat sala de studiu în Piața Mare”.
Acesta este mesajul pe care, începând de astăzi (a noua zi a protestului anti-guvern), tânărul sibian Claudiu Fălămaș îl va transmite, în fiecare zi, politicienilor PSD care au părăsit sala parlamentului, în timpul discursului ținut de președintele Klaus Johannis (în a șaptea zi a manifestațiilor). El va întreține flacăra revoltei tinerilor sibieni, pe timpul zilei, urmând ca seara să se alăture participanților la marșurile desfășurate pe străzile orașului. Este un gest de protest non-violent, dar radicalizat, ca răspuns la ieșirea nefirească a parlamentarilor social-democrați. Și, evident, un gest de atenționare pentru întreaga noastră clasă politică.
Nu știu dacă cei vizați (direct sau indirect) vor înțelege mesajul sibianului. Până acum, n-au dovedit că le este clară atitudinea tinerimii române. Cu excepțiile acelora dintre parlamentarii lor, care au înțeles că guvernul Grindeanu a comis o gravă greșeală politică și executivă, în noaptea de „31/01”, PSD(+ALDE) continuă să meargă pe cartea jucată și de înaintașii lor, în decembrie 1989. O carte perdantă, cu atât mai gravă cu cât ei refuză, în continuare, să înțeleagă ce le cere societatea civilă: renunțați să ne mai surprindeți cu măsuri luate peste noapte, fiți transparenți în actul decizional și nu ne mai trageți spre stânga tot mai autoritaristă!
Lipsa lor de respect, față de niște principii elementare ale „jocului” democratic, s-a văzut și din reacțiile din această după-amiază, după ce ministrul Justiției și-a dat demisia. Cei mai vocali demagogi pesediști și-au exprimat nemulțumirea față de gestul ex-ministrului Iordache, neștiind că, în politică, onoarea este cel mai de preț capital „la purtător”. Te poți bucura de privilegii, dar nu renunți la onoarea ta, din respect față de propria demnitate și oamenii pe care îi reprezinți.
Mă rog, acum nu e timpul moralei. Oricum, cei mai mulți din politicienii noștri nu dau semne că le-ar păsa de ea. Și nu deloc întâmplător. La stânga, fondatorul PSD nici până astăzi n-a recunoscut că a făcut greșeli istorice, la începutul anilor 90. Dacă ar fi învățat lecția tragică a înaintașului său, pensionarul de astăzi Ion Iliescu mai degrabă ar fi coborât în Piața Victoriei, alături de tinerii protestatari, decât să-l învinovățească pe Klaus Johannis de acțiuni provocatoare. La dreapta, Crin Antonescu este singurul care, după 27 de ani, a renunțat la cariera politică, după ce a realizat cât de adânc a îngropat PNL-ul în fosta USL…
Supărații pe tânăra generație, din cauza celor nouă zile (până acum) de protest, au lansat, pe lângă valuri de orgolii mânioase, și ideea stupidă că, în general, tinerii n-ar avea de ce să protesteze, pentru că nu participă la alegeri sau nu-i interesează politica. Cu alte cuvinte, cine nu merge la vot să-și țină ciocu’ mic… după! Cam asta dorea și o doamnă, cu priviri senine și căldură în glas, să-l lămurească, în această dimineață, pe Claudiu Fălămaș. Mai mult ca sigur era dezamăgită de intențiile tânărului de-a protesta, chiar într-o manieră inedită.
M-am întrebat de ce atâta opoziție la asemenea reacții firești într-o democrație. Mai ales, când vin din partea generațiilor tinere Varianta rapidă de răspuns este cea mai apropiată de realitate. Sunt români care nu acceptă să fie contraziși, așa cum nu acceptă că una sunt alegerile, alta reacțiile față de actul guvernării – ca drept fundamental al poporului într-o democrație.
Exemplu lui Claudiu Fălămaș mi-a întârit convingerea că Tineriada (cum inspirat a denumit-o un publicist bucureștean), chiar dacă nu va duce la căderea guvernului Grindeanu – vinovat, totuși, de folosirea abuzivă a puterii și de erodarea credibilității României, în fața partenerilor occidentali -, ar putea deveni matca ideală a unor viitori politicieni responsabil