Pentru comunitatea locală din oraşul Agnita ziua de duminică a fost una de mare sărbătoare. Câteva sute de persoane s-au adunat pe străzi pentru a lua parte la cel mai vechi obicei săsesc atestat în anul 1869, denumit şi festival “Fuga Lolelor”. Cei prezenţi la această sărbătoare devenită o tradiţie şi în acelaşi timp şi unică de acest gen, atât pe Valea Hârtibaciului cât şi în ţară, nu au îndurat degeaba temperatura scăzută de afară.
Preţ de câteva ore aceştia au “ieşit” din rutina zilnică datorită celor aproape 300 de lole care au luat cu asalt străzile localităţii în acorduri de fanfară, cu scopul declarat, de a alunga spiritele rele cu pocnete din bici şi sunete de clopot. În cadrul programului s-au alăturat şi mânuitorii de cercuri cu paharele de vin ridicate spre cer, căluţul croitorilor, ursarul cu imitaţia regelui Carpaţilor legată de lanţ, dar şi diverşi reprezentanţi ai istoricelor bresle. Cei mici, insoţiţi de părinţi sau bunici, s-au fotografiat cu lolele costumate în pânză neagră, cu feţe acoperite cu măşti, dar care au avut “artileria” corespunzătoare: bice, clopote sau gogoşi, conform manifestării.
După discursul oficialităţilor locale, imnul Transilvaniei (Siebenbürgen) a fost cântat în două limbi (română şi germană), pentru ca în final lolele să strige în cor tradiţionalul “HIREEEI !”, iar parada să străbată mai departe Agnita pentru a-şi îndeplini obiectivul propus, alungarea spiritelor rele ce bântuie oraşul. Seara o să se încheie aşa cum de altfel a început şi ziua, în plină de distracţie. Dacă lolele sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă. De asemenea, conform tradiţiei localnicii trebuie să primească lolele în casă, cu vin fiert şi gogoşi. Toţi participanţii se vor îmbrăca la patru ace pentru a merge la “Balul Lolelor”.
Istoria spune că acest obicei a luat naştere în Evul Mediu. Pe atunci, turcii au asediat cetatea Agnitei, iar o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi. În secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
