Probele geologice luate pe loturile 1 și 5 pentru autostrada Sibiu Pitești au fost ”amestecate”, spun surse din cadrul Companiei de Autostrăzi, fapt pentru care acestea nu mai pot fi folosite în mod corespunzător pentru realizarea unui proiect tehnic al autostrăzii.
Informația, furnizată marți pentru Digi24.ro, este neoficială și circulă în aceste zile printre responsabili ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Acești responsabili au promis că miercuri vor da mai multe detalii pe acest subiect.
”Am înțeles că s-au amestecat și în condiții normale ar trebuie refăcute sondajele” a spus pentru Digi24.ro un responsabil din cadrul companiei. Confirmarea informației ar reprezenta o nouă lovitură dată proiectului. Luna trecută, Digi24.ro a relatat că un raport al consultantului JASPERS atrăgea atenția că în traseul ales picioare ale podurilor de pe autostradă pică în albia unor râuri, ceea ce nu este de acceptat, sau peste unele imobile.
Responsabilii indicați nu au putut detalia ce înseamnă această ”amestecare” a probelor. Alți responsabili vorbesc de o ”compromitere” a probelor. Trebuie însă spus că există reguli foarte precise privind extragerea, depozitarea, transportul și prelucrarea probelor. Fără respectarea procedurilor întreaga muncă este în zadar și nu mai poate sta la baza calculelor viitoare pe care se bazează proiectul autostrăzii. Oficiali ai CNADNR nu au putut confirma sau infirma informațiile, mărginindu-se să comenteze că ”e ca la fotbal unde se pricepe toată lumea”.
Există însă o pistă privind ”amestecarea” probelor. Termenul poate fi o referire la faptul că forajele geotehnice au fost făcute, în prima fază, de firma Proexrom deținută de Nicolae Boțu, fost consilier al ministrului Transporturilor, Ioan Rus. Acesta ar fi făcut nu mai puțin 800 de foraje pe întregul aliniament al autostrăzii. Firma Proexrom a primit subcontractarea părții de foraje de la asocierea Spea-Tecnic, titulară a contractului de reactualizare a studiului de fezabilitate. În iulie 2016 înțelegerea dintre Spea-Tecnic și Proexrom a fost ruptă, iar terminarea lucrărilor de foraj a fost preluată de Geostud, companie deținută de Petru Nicolae.
Problema poate fi a modul în care foraje realizate de două firme cu echipamente diferite, în laboratoare diferite, cu proceduri interne diferite pot fi integrate într-un singur studiu geotehnic. În ce măsură decizii privind un contract de peste un miliard de euro pot fi luate pe baza unor astfel de concluzii?
Oficialii Geostud au încredere totală în calitatea muncii lor, deși recunosc existența unor probleme. ”Nu știu despre ce este vorba, există conform Eurocod și a standardelor metode de prelevare, în funcție de ce se consideră. Știți foarte bine că am avut o situație ingrată în care trebuia să integrăm și probele făcută de altă societate. Noi am făcut audit, am executat investigațiile. Din punctul meu de vedere erau persoane care veneau non stop, zi de zi, din partea CNAIR și a Direcțiilor Regionale. Dacă existau probleme de depozitare, prelevare, bănuiesc că puteau fac sesizare în care să zică că nu le place”, spune șeful Geostud, Petru Nicolae. Firma a făcut 160 foraje și a integrat (adică a folosit concluziile) 300 de foraje făcute de Proexrom.
Însă nu totul a fost făcut ca la carte. Primele foraje ar fi fost făcute la un diametru prea mic care nu ar permite anumite realizarea anumitor teste. ”Sunt foraje de diferite diametre, dânșii au lucrat cu foraje de diametre de câțiva țoli pe care noi nu le recomandăm la lucrări de drumuri, pentru că nu poți face teste de compresibilitate, de forfecare”, spune Petru Nicolae, adăugând însă că și acolo au fost prezenți oficialii CNAIR.
”Noi personal am folosit diametru de 101 milimetri, cum recomandă Eurocodul la prelevare. Eurocodul spune că se pot face foraje cu 80-90 milimetri, însă recomandabil este 101 milimetri”.
Îmbinarea forajelor s-a făcut pe baza unei ”analize complexe”. ”M-am bazat la elaborarea concluziilor sută la sută pe ce am făcut noi. Am făcut audit intern pentru a vedea ce putem folosi, am integrat în ceea ce privește litologia, parametrii fizici. Acolo unde lipsea partea de parametri mecanici sau am considerat că nu e corespunzătoare, nu am acceptat”, spune Petru Nicolae. Întrebat câte mostre au venit inițial de la cealaltă companie el a afirmat că nu știe, căci inițial i s-a spus că vine un număr, apoi au venit multe fără opis și semnături și mai puține cu toate cerințele adresate de el.
Inginerul recomandă însă studiul firmei și spune că acesta poate sta 100% la baza viitorului proiect de autostradă. ”A fost un studiu serios, muncit, știu ce muncă am depus. Am făcut studii seismicie și geoelectrice și foraje si tipuri de încercări, alese sută la sută pentru lucrare”. Pe unele zone însă el a recomandat realizarea unor observații timp de câteva luni- un an, acolo unde există zone de curgere lentă sau instabilitate.
