Indicele de ocupare a penitenciarelor din România este în prezent de 145 la sută, existând 27.559 de persoane custodiate, raportat la 18.985 de locuri de cazare, 1.625 de deţinuţi au pedepse de până la cinci de închisoare inclusiv, 856 au împlinit 60 de ani, iar 26 de deţinuţi suferă de boli incurabile în fază terminală.
Așa susține Marius Vulpe, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care precizează că o eventuală graţiere ar contribui la diminuarea fenomenului de supraaglomerare a închisorilor, conform news.ro. Potrivit datelor furnizate de ANP, 1.625 de persoane, din totalul de 27.559 aflate în custodie, sunt condamnate la pedepse cu închisoarea de până la cinci ani inclusiv, iar 856 de persoane condamnate la închisoare au împlinit vârsta de 60 de ani.
De asemenea, în penitenciare se află, în prezent, 14 femei însărcinate şi 1.213 persoane care au în întreţinere minori cu vârsta de până la cinci ani.
Totodată, 26 de persoane au fost diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale, dintre care nouă se află în custodia unităţilor penitenciare, iar restul beneficiază de întreruperea executării pedepsei, precizează directorul ANP.
„La 17 ianuarie se înregistra un efectiv de 27.559 de persoane custodiate, raportat la 18.985 de locuri de cazare, care este capacitatea legală de deţinere, calculat la o suprafaţă de patru metri pătraţi alocaţi fiecărui deţinut”, arată directorul general al ANP, Marius Vulpe.
Astfel, indicele de ocupare este de 145,16 la sută şi există un deficit de 8.574 de locuri.
Cele mai aglomerate sunt Penitenciarul Satu Mare – indice de ocupare 218,30 la sută, la un efectiv de 513 deţinuţi/235 de locuri; Penitenciarul Târgu Mureş – indice de ocupare 211,59 la sută la un efectiv de 438 deţinuţi/207 locuri şi Penitenciarul Ploieşti – indice de ocupare 205,74 la sută la un efectiv de 430 de deţinuţi/209 locuri.
Conform datelor statistice deţinute de ANP, rata de recidivă este de 38,27 la sută.
În perioada 2011 – 2016, au fost înregistrate, la nivelul ANP, 510 condamnări pronunţate de CEDO, prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro şi 10.000 de franci elveţieni, mai spune Marius Vulpe.
Directorul ANP susţine că, luând în considerare toate aceste cifre, o eventuală graţiere ar ajuta sistemul penitenciar.
„În ceea ce priveşte un eventual act normativ care priveşte instituţia graţierii, apreciem că acesta poate contribui atât la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, cât şi la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi reducerea cheltuielilor bugetare cu întreţinerea deţinuţilor”, arată directorul ANP.
El mai spune că problemele cu care se confruntă sistemul penitenciar sunt cauzate, în principal, de supraaglomerare, deficit de personal, infrastructură învechită, uzură şi exploatare îndelungată a spaţiilor existente.
Potrivit directorului ANP, în perioada 2012-2016 au fost create/modernizate 5.513 locuri de cazare, prin lucrări de reparaţii şi investiţii.
„În 2016, Guvernul a aprobat calendarul de măsuri privind Memorandumul cu tema «Intenţia CEDO de aplicare a procedurii hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie», sens în care ANP a elaborat un plan pentru perioada 2016-2023 care prevede crearea a 10.895 de locuri de cazare şi modernizarea altor 1.651 de locuri”, mai arată Marius Vulpe.
El adaugă că, în noiembrie 2016, Ministerul Finanţelor a avizat Studiul de prefezabilitate pentru obiectivul „P 47 Berceni – Penitenciar 1.000 locuri”.
„În cadrul Programelor Operaţionale de atragere a fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020 nu sunt alocate fonduri pentru modernizarea sau construcţia penitenciarelor”, mai spune Marius Vulpe.
Pe de altă parte, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 – 2014 au fost alocate fonduri de 893.488 de euro, cu ajutorul cărora a fost amenajată la standarde europene o comunitate terapeutică pentru 60 de locuri în cadrul Penitenciarului Gherla, potrivit directorului ANP.
În cadrul aceluiaşi Mecanism au fost alocaţi şi 2.655.500 de euro pentru modernizarea unei secţii de 200 de locuri pentru tineri la Penitenciarul Bacău, respectiv renovarea unor secţii de infirmerie şi tranzit, precum şi amenajarea unor centre de autogospodărire la Centrele de Detenţie Craiova şi Tichileşti, respectiv reparaţia a două secţii de deţinere de la Centrul Educativ Târgu-Ocna, mai arată Marius Vulpe.
El precizează că, din 2012, sistemul penitenciar a accesat 22 de proiecte din fonduri externe nerambursabile pentru reintegrarea socială şi diminuarea fenomenului de recidivă.
În privinţa dinamicii personalului din penitenciare, în 2016 s-au înregistrat 1.940 de ieşiri din sistem, cele mai multe fiind pensionări, mai spune Vulpe.
Potrivit directorului ANP, deficitul de personal este acum de 2.900 de persoane.
„În 2016, ANP şi unităţile subordonate au organizat 144 de concursuri pentru ocuparea a 2.738 de posturi de execuţie şi de conducere, atât din sursă internă, cât şi din sursă externă”, a mai precizat Marius Vulpe.
Proiectul OUG promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la 5 ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani, precum şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice. În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
