Legea bască din 2015, care permite îndepărtarea copiilor din testament aproape că a blocat birourile notariale din Țara Bascilor, Spania. Mii de cereri s-au înregistrat chiar în primele zile, după intrarea ei în vigoare, iar firmele de consultanță juridică au primit cu 25% mai multe solicitări decât anul trecut.
Pe 3 octombrie 2015 a intrat în vigoare noua lege a Dreptului Civil Basc (LDCV) în toată comunitatea autonomă.”După doar 24 de ore deja primim telefoane pentru a schimba testamente”, asigurau cei de Biroul Notarial Felix Ignacio Torres Cia, din Vitoria pe reporterii El Pais.
”Cu câteva luni înainte inclusiv, când era doar la stadiul de zvon, ne sunau să ne ceară informații și să lămurească neclaritățile”.
Informațiile și îndoielile, care în timpul acelor săptămâni ajungeau la acest notariat din capitala bască, erau în legătură cu o secțiune concretă din noua lege, care a fost protagonista titlurilor de presă: cu noua normativă este posibil să-ți lași fără moștenire un fiu fără să dai explicații. Telefoanele notariatelor din Euskadi s-au prăbușit.
”Nu avem date exacte despre câtă lume a cerut informații, nici despre câți și-au modificat testamentul o dată cu noua lege”, au explicat pentru presa spaniolă cei la Colegiul Notarilor din Țara Bască. ”Dar putem afirma că au fost mulți. Și că, în timpul acestui an, consultațiile notariale au fost, pe puțin, duble,față de perioada dinaintea intrării în vigoare a legii”.
Firma de consultanță juridică și legală Legalitas a făcut o estimare mai precisă. Au explicat că, anul trecut, când a intrat în vigoare noua lege, au primit cu 25% mai multe vizite decât în 2014, toate provenind din Țara Bască. În restul Spaniei, această creștere a fost numai de 1 %.
Iau foc telefoanele notariatelor basce
În lipsa unor date exacte, o rundă de consultații ca mostră informațională pentru notariatele din Țara Bască arată cu claritate agitația pe care a produs-o noua normativă. Notariatele au început să aibă de lucru, fie să modifice testamente, fie să facă testamente noi. Lumea vedea știrea la televizor sau o citea în ziare și suna la notariate.
Dar,în ce constă mai exact această dezmoștenire a unui fiu? Această nouă lege a Țării Baște permite dezmoștenirea unui fiu fără a da explicații. Practic, după cum au explicat reprezentanții de la Colegiul Notarilor din Țara Bascilor, este vorba despre o ”îndepărtare”.
Legea bască permite îndepărtarea unuia sau mai multor fii de la moștenire fără să ai de dat vreo justificare
În toate comunitățile autonome spaniole unde- asupra acestui subiect- domnește Codul Civil, descendenților le revin, în mod legitim, două treimi din moștenire. În restul ( Galiția, Catalunia, Aragon, Baleare și Navarra) proporția variază. Dacă un părinte vrea să nu lase această parte legală,ar trebui să se justifice cu ipoteze puternice, cum ar fi de exemplu, maltratarea.
Noua lege bască reduce această legitimitate la numai o treime și adaugă o noutate: se poate îndepărta de la această împărțire unul sau mai mulți descendenți ( fii sau nepoți) fără a fi nevoie să se dea nici o explicație. În acest fel, unul sau mai mulți copii vor rămâne fără moștenire.
Ce se întâmplă cu un fiu unic fără descendență? În acest caz, noua lege bască nu permite îndepărtarea. Adică, acestei persoane i-ar corespunde în mod legitim o treime din moștenire și, dacă părinții ar vrea să-l dezmoștenească, ar trebui să se folosească de ipotezele pe care le adună Codul Civil.
O explică cu claritate Diego Granados de Asensio, decan al Colegiului Notarial al Țării Baște și profesor de Drept Civil al Universității din Deusto. ”Fiii îndepărtați nu au dreptul nici la moștenire nici la partea legală. Și nu trebuie, din partea părinților, să motiveze în vreun fel, ci doar să-i îndepărteze pur și simplu sau să nu-i menționeze în testament. A nu-l menționa înseamnă că l-au îndepărtat”. În acest caz, în plus, fiul dezmoștenit nu va avea dreptul să facă apel.
Lipsa legăturii sau probleme
Majoritatea cazurilor pe care experții le-au întâlnit nu au de-a face neapărat cu înfruntări familiare, ci cu pierderea relațiilor sau distanțări. ”Cel mai des am întâlnit părinți care de ani de zile nu mai au contact cu fiii sau cu nepoții lor, fie pentru că au plecat să trăiască în altă parte, fie că au avut anumite probleme și s-au distanțat”, explică pentru El Pais un notar din San Sebastian. ”În aceste cazuri, copiii ajung să fie ca niște străini. Și nu vor să-și lase bunurile unor străini”.
Sunt tot felul de motive,dar cele mai frecvente, cele care îi fac pe părinți să-și îndepărteze vreun fiu, au de-a face cu alcoolismul, drogurile, jocurile de noroc și problemele similare. Nu vor să le lase bani pentru că știu că pe astea își vor cheltui banii.
Legea de asemeni include o modificare, s-ar putea spune în sens invers. Cu moștenirea bască, moștenitorul nu răspunde de datoriile moștenirii peste valoarea a ceea ce a moștenit. În Codul Civil, care domnește în cea mai mare parte a Spaniei, moștenitorul răspunde de datoriile moștenirii cu bunurile sale proprii,cu excepția acceptării moștenirii ca beneficiu de inventar.
Migrație pentru a dezmoșteni
Numeroase notariate din diferite localități basce subliniază că, de când a intrat în vigoare noua lege, au primit numeroase apeluri vecine, din Aragon, Cantabria, La Rioja sau Castilla y Leon, pentru a cere informații, ceea ce dovedește până unde sunt dispuși să meargă unii părinți, respectiv chiar mutat și schimb de rezidență- pentru a-și lăsa fără nimic proprii copii.
