Mircea Dumitru, ministrul Educației: „Școala trebuie depolitizată. Școala are o menire, o vocație națională”.
La noi, însă, gândirea tehnocrată nu e agreată în politică. Motiv pentru care politicienii cred că tehnocrații sunt de pe altă planetă. Lor, politicienilor, le este mult mai ușor să vorbească orice, fie că se pricep sau nu, decât să gândească profesionist realizarea unui obiectiv politic. Ei n-au înțeles, până acum, că, înainte de-a face politică, trebuie să aibă convingeri doctrinare și o specializare. Sau, cel puțin, vocația politicii (adică, mai pe șleau spus, talentul de-a pune la treabă specialiștii, în interesul societății), așa cum școala o are pe cea a educației în folosul omului, deci tot în interesul societății. Așa se face că nici n-a început bine școala și iată-ne deja într-un conflict de interese, ce pare că nu se mai sfârșește: conflictul dintre voința bunului simț, respectiv depolitizarea învățământului, și politizarea voinței, aceea de a controla învățământul. În realitate, nimic nu e străin de acest tip de conflict, tradițional în România, de la justiție și economie, până la integrarea europeană. Toate, probleme de interes național, devin, rând pe rând, subiecte atacate politicianist de către cei care își doresc voturi, pentru a le controla.
Dar ce-i mână pe rinocerii politicii de la București, în lupta pentru controlul ăsta ieșit din tiparele dictaturii, nicidecum ale democrației?
În opinia mea, avem de-a face cu un obicei retrograd, într-o țară care pretinde că dorește întărirea UE. Cel puțin, asta ne asigură președintele Johannis. Din păcate, însă, vorbind rar și apăsat, profesorul Johannis parcă vrea să se audă în cancelariile europene, mai mult decât să se țină cont de spusele lui, în laboratoarele de lucru ale parlamentarilor și guvernanților de la noi. Din acestă perspectivă, Johannis întrunește trăsăturile ideale de președinte cerute de actuala Constituție. Generalist și didactic nu-i impresionează deloc pe vajnicii noștri vânători de putere. În primul rând, de voturi, că tot ne apropiem de campania pentru alegerile din 11 decembrie.
Așa se face că, în doi ani de mandat, președintele Johannis n-a „împins” țara cu un singur pas spre integrarea europeană, beneficiind de ce a promis pentru țară: o nouă politică.
Marele ales de la Cotroceni a declarat, la începutul anului școlar, că învățământul trebuie depolitizat. Declarația a venit pe val, dar după ce guvernul Cioloș tocmai hotărâse să organizeze, în această toamnă, concursurile pentru directoratele din învățământul preuniversitar. Numai că patrioții PSD din Senat s-au aruncat asupra legii Educației cu un amendament, prin care doresc să amâne concursurile pentru la anuˈ. Adică atunci când vom avea un alt guvern. Care guvern ar putea fi controlat, ați ghicit!, de PSD. Așa se mai explică și de ce PSD a anunțat deja o „chetă” națională. Mai precis: CERE CETĂȚENILOR SĂ-I DEA IDEI PENTRU VIITOAREA GUVERNARE! Falsă democrație! De tipul lui Ceaușescu, care garanta, în ultimii săi ani de viață, că România n-avea nevoie de reforme democratice, pentru erau demult făcute…
Politicienii noștri ar trebui, acum în ceasul al 12-lea, să se elibereze de schemele de gândire activiste, din vremea vechiului regim. Nici măcar comunismul n-a putut fi salvat cu măsuri populiste! Amintiți-vă numai de suta de lei promisă de Ceaușescu. E-adevărat, el era deja pe tobogan… După 25 de ani de stat la putere! În timp ce osul tare al populismului îi poate fi fatal democrației într-un singur mandat.
Le sugerez politicienilor locali să treacă pe lângă Școala 1 din cartierul Ștrand. Să vadă un imens desen alegoric, de excepție, pe un perete exterior. Dedicat căutării cheii necesare educării prin cunoaștere, desenul poate îi va impresiona suficient, pentru a nu consacra viitorul mandat parlamentar intereselor personale. Dar, pentru asta, mai sper să nu uite titlul alegoriei: „ELIBEREAZĂ-ȚI MINTEA!”