Hărțile lui Ceaușescu salvează autostrada Sibiu- Pitești. Ce au găsit specialiștii în ele

Hărțile din vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu sunt de mare folos acum, după 26 de ani. Traseele găsite de specialiști acum pot scurta traseul autostrăzii Sibiu- Pitești și implicit costurile ar putea scădea semnificativ, la fel ca și durata execuției.

După ce la finalul anului trecut, CNADNR a prezentat o hartă în care apăreau cinci propuneri de variante de traseu pentru autostrada Sibiu-Pitești, se pare că actuala conducere a ajuns la concluzia că tot planurile lui Nicolae Ceaușescu sunt mai bune.
Traseele europene importante s-au stabilit în 1972, atunci când a fost semnat acordul TIR, iar România lui Nicolae Ceaușescu a semnat acest acord, mai ales că pe teritoriul țării noastre a fost trasat unul din cele mai importante culoare europene – IV, sau actul TEN –T
Era vorba de traseul prin care Europa Occidentală era legată de Orient, iar, la acea oră, cei mai mari transportatori de marfă din Europa de Est care aveau nevoie de infrastructură erau turcii.
Nicolae Ceaușescu s-a apucat de A1 și A2, reușind să finalizeze sectorul București – Pitești, iar proiectanții fostului dictator au reușit să traseze și segmentul Pitești – Sibiu, care, în realitate, pe Valea Oltului, nu are nimic comun cu cele cinci variante desenate de către CNADNR în toamnă și este cu mult mai ieftin.
Acesta deja se află depus într-un memoriu transmis la București de directorul de investiții, Alin Goga, din cadrul DRDP Craiova. Este traseul pe care îl proiectaseră, până în 1989, specialiștii lui Ceaușescu.
Pornind de la Sibiu, acesta coincide cu studiile postdecembriste, până la Câineni. Însă nu coboară pe Valea Oltului, ci merge spre Greblești, pe Valea Boia, spre Boișoara, pe la nordul satului Podeni și al satului Mlăceni, spre Valea Topologului, „zona fiind foarte bună pentru edificarea acestui tronson”, spune Goga.
„Tronsonul are o lungime aici de 20 de km față de 30, varianta 1 a CNADNR, fără să mai fie nevoie de 3 tunele și un pod peste râul Olt, ci doar de un tunel în zona de după satul Mlăceni, spre Sălătrucu (economia ar fi de circa 150 de milioane de euro).”
Acest drum a fost folosit și de armata română în Primul Război Mondial.
Memoriul a fost depus la CNADNR și la Ministerul Transporturilor, demonstrându-se că specialiștii de pe vremea lui Ceaușescu se informau la fața locului și nu desenau hărți colorate pentru divertisment
Sursa www.comunitatea.stampenet.com