* „Nimeni în ţara asta n-a conceput vreodată un plan măreţ, o operă care să aparţină mai multor generaţii. S-a întâmplat ca un domnitor să dureze numeroase biserici, dar nu s-a întâmplat niciodată ca o biserică să fie construită pe durata mai multor domnii, ca la alţii”. Cu siguranţă, Martha Bibescu nu s-a gândit la Transilvania, când a scris aceste rânduri.
* Cel mai îngrijorător pentru România este sistemul educaţional: licențiați nu ajung doar cei care merită, cei buni sunt prost plătiţi, iar cei mai buni pleacă în Occident. În aceste condiţii, integrarea României în UE nu va fi posibilă.
* Intelectualii au fost primii chemaţi la ospăţul democraţiei, după 1989. Dar puţini dintre ei s-au dovedit aleşi.
* De peste un sfert de veac, şcoala şi societatea, intelectualii în primul rând, n-au reuşit să impună tipul de politician dedicat intereselor generale. Politicienii de astăzi sfidează idealul renaşterii morale a societăţii româneşti.
* Societatea civilă nu este o marfă pe care o putem importa din Occident. Şi nici un dar pe care ni-l oferă filantropic occidentalii. Societatea civilă este rezultatul luptei cu inerţiile noastre sociale. În primul rând, cu inerțiile sociale. De aceea, societatea civilă e responsabilă, înainte de toate, de eradicarea tradiţionalismului sclerozat.
* Resemnarea a fost mereu pilonul de susţinere al mentalităţii noastre de europeni orientali.
* „Omenirea merge cu paşi repezi spre o înţelegere poliţistă a lumii. Pe zi ce trece, complexitatea universului sărăceşte, misterele cad, existenţa se simplifică şi tot ce a neliniştit veacuri de-a rândul inima şi mintea umană încape umilit între dinţii acestui cleşte cu gura căscată: stânga-dreapta”. (Mihail Sebastian)
* „Destul ne-am distrat, e timpul să dăm ascultare înţelepciunii, căci toate astea, şi străinătăţile şi toată Europa voastră, nu sunt decât nişte fantezii, şi noi toţi, în străinătate, nu suntem decât o fantezie…ţine minte ce ţi-am spus; de altfel, ai să te convingi şi singur!” (Dostoievski). Vă vine să credeți că acest text a fost scris în urmă cu peste 140 de ani?
