Începând cu această săptămână Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu deschide publicului două colecții de carte aparte, reorganizând accesul la Fondul Special și Depozitul Legal Local, în așa fel, încât aceste depozite valoroase să devină mai accesibile celor care au nevoie de informații specializate.
Cele două colecții pot fi cercetate, în regim ”Sală de Lectură”, la etajul 1, corp B (fosta secție ”Internet”), zilnic, între orele 8:00-16:00.
Conținutul colecțiilor poate fi cercetat doar în catalogul clasic, urmând ca în timp, volumele să fie trecute și în catalogul on-line.
Fondul Special al Bibliotecii ASTRA deţine 13.414 volume, constituirea lui datând din anul 1950 până, inclusiv, în anul 1990.
Cea mai mare parte a fondului provine din fondul general de carte al bibliotecii, pe parcursul anilor înregistrându-se şi cărţi de la bibliotecile din judeţul nostru. Ca ani de apariţie a acestor publicaţii putem aprecia faptul că majoritatea au apărut în perioada interbelică.
Acest fond de carte s-a constituit în baza unor acte normativ-legislative emise de autorităţile comuniste. În conformitate cu cerinţele respectivelor acte s-a procedat la selectarea fondului de carte avându-se în vedere următoarele criterii:
– Autorii lucrărilor au făcut parte din organizaţiile fasciste cum ar fi Garda de fier sau au simpatizat cu acestea;
– Autorii au făcut parte din mişcarea legionară;
– Conţinutul lucrării se referă la Casa regală din România;
– Discursurile mareşalului Ion Antonescu;
– Discursuri ale personalităţilor germane şi maghiare despre fascism;
– Lucrări despre Moldova dintre Prut şi Nistru (Basarabia);
– Lucrări despre partidele politice istorice din acea perioadă: PNŢ, PNL;
– Discursuri ale liderilor politici ce aparţineau partidelor istorice;
– Lucrări despre francmasonerie;
– Lucrări care aduc atingere Sionului, evreilor în general;
– Lucrări care condamnă bolşevismul rusesc;
– Opera M.S. Elisabeta, regina României (Carmen Silva);
– Enciclopedia României, apărută la Bucureşti în 1936, sub patronajul M.S. Carol al II-lea;
– Transilvania, Crişana, Banatul, Maramureşul (1918-1928), Bucureşti, 1929;
– Discursurile lui Nichita Serheevici Hruşciov.
Alte lucrări deosebit de importante pentru cultura românească care au ajuns în acest fond au fost: o parte din opera lui Mircea Eliade (Huliganii, Întoarcerea din rai, Într-o mănăstire din Himalaya, Salazar şi revoluţia în Portugalia); scrierile politice ale marelui poet Mihai Eminescu (Articole de politică românească, Bucovina şi Basarabia, Opera politică); o parte din opera poetului George Coşbuc (Istoria unei coroane de oţel, Poezii), întreaga operă a lui Radu Gyr; opera politică a lui Dimitrie Gusti ş.a.
După 1970, până inclusiv în anul 1990, au fost introduse în acest fond şi lucrările scriitorilor care emigrau în Occident.
Din cele 13.414 u.b. aproximativ 7500 volume sunt manuale şcolare pentru şcolile primare, gimnaziu şi şcoli normale. După limba în care au fost tipărite, manualele reflectă structura populaţiei din România la acea dată, dar şi după modul de organizare a sistemului de învăţământ: în limba franceză, engleză, germană, rusă, maghiară, sârbă, turcă (de ex.: Abecedar turcesc, tipărit cu litere turceşti).
Ca şi conţinut, Fondul special reflectă toate domeniile cuprinse în CZU.
Tot în acest fond se regăsesc un număr apreciabil de almanahuri şi calendare. Ex.: Calendarul pentru popor al Asociaţiunii, întocmit de Horia Petra-Petrescu, pe anii 1939-1943; Calendarul românescu; Calendarul sportiv; Calendarul Voinţa Banatului; Calendarul bunului creştin). Dintre almanahuri amintim: Almanahul Casei Naţionale de Economii; Almanahul Plugarul din Ardealul de nord; Almanahul Dacia Traiana; Almanahul Cuvântul mareşalului către săteni; Almanahul învăţătorilor; Almanahul teatrului românesc; Almanahul şcoalei primare şi familiei; Almanahul ziarelor Basarabiei şi Bucovinei.
Depozitul legal local – 7.763 volume
Biblioteca ASTRA, cu o tradiţie de peste 150 ani în spaţiul cultural sibian, și-a propus, încă de la înfiinţare, să fie depozitara creaţiilor spirituale ale poporului român, cu deosebire a celui transilvănean, care să contribuie la „înaintarea culturală” a acestuia.
Pentru a completa fondurile de carte ale bibliotecii, Asociaţiunea transilvană, în anul 1897, solicită tipografiilor şi librăriilor româneşti din Transilvania un exemplar gratuit din toate tipăriturile acestora, însă doar 3 tipografii din 12 trimit constant lucrările pe care le editează.
Biblioteca ASTRA are o tradiţie îndelungată privind depozitul legal deoarece, după marea Unire din 1918, Ioan Georgescu, secretarul literar al Asociaţiunii transilvane susţinea că „Biblioteca Centrală trebuie să fie cea mai bogată bibliotecă românească după Academia Română. Ea trebuie să conţină nu numai tot ce a apărut şi apare în româneşte sau alte limbi despre România, ci şi productele literare şi ştiinţifice mai de seamă ale altor neamuri, pentru ca literaţii şi savanţii noştri să le poată avea cu uşurinţă”.
Acest deziderat nu se va realiza decât prin Legea depozitului legal, de care va beneficia biblioteca între anii 1923-1949, şi care va duce la creşterea însemnată a fondurilor de publicaţii ale Bibliotecii ASTRA şi la lărgirea considerabilă a caracterului naţional al acestora (se primeau documente de la toate editurile din ţară).
După promulgarea Legii 111/1995, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu a organizat Depozitul legal local de tipărituri şi alte documente grafice şi audio-vizuale, conform instrucţiunilor primite de la Biblioteca Naţională a României şi sub directa îndrumare a conducerii bibliotecii.
Publicaţiile cu titlu de Depozit legal sunt organizate într-un fond separat şi respectă dispoziţiile prevăzute de lege, atât în ceea ce priveşte prelucrarea acestora cât şi conservarea şi depozitarea lor.
Depozitul legal local a fost constituit la începutul anului 1997.
Conform legii, depozitul legal cuprinde materiale produse în serie, indiferent dacă sunt destinate unei difuzări comerciale sau gratuite: cărţi, broşuri, fascicole, ziare, reviste, almanahuri, partituri muzicale, albume, atlase, materiale de comunicare propagandistică cu caracter politic, administrativ, cultural-artistic, religios, sportiv, teze de doctorat, cursuri universitare, discuri, casete, ş.a.
Primele edituri înfiinţate în Sibiu au fost: Anandakali, Balada, Caleidoscop, Constant, Continent, Etape, Euphorion, Imago, Moftul, Neodrom, Oastea Domnului, Polsib, Thausib, Transpress, Tipotrib. Pe parcursul anilor s-au înfiinţat şi alte edituri, numărul acestora ajungând la peste 70, unele dintre ele şi-au încetat activitatea, altele publică sporadic.
În anul 2013 au trimis documente, pentru tezaurizare la Depozitul legal local, următoarele edituri: Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Agnos, Alma Mater, AMEC, Andreiană, Arhiepiscopiei Ortodoxe, Arhip Art, Armanis, Artileria Română, Asociaţiunii ASTRA, Astra Museum, Cenaclul de la Păltiniş, Central Mediaş, Cisserv, CronoLogia, Ecclesiast, Etape, Evoluţionism, Honterus, Hora, Imago, InfoArt Media, monuMenta, Muzeul Naţional Brukenthal, RO-MA, Salgo, Schiller, Techno Media, Universitatea „Lucian Blaga”.
Din punct de vedere al conţinutului, documentele care constituie fondul Depozitului legal local reflectă toate domeniile CZU.
Am putea enumera câteva lucrări, aflate în acest fond, de mare interes pentru cultura locală şi naţională: Noul Testament de la Bălgrad (1648-1998), Albumul „Brâncuşi”, România pe-o gură de rai, Înşiră-te mărgăritare (Ed. Thausib); Hermann Fabini, Sibiu – portretul unui oraş, în limba română şi germană, Sakrale Baukunst în siebenbürgisch-sächsischen Städten (Ed. Monumenta); Icoana, simbol al ortodoxiei: catalog…, Personalităţi române afirmate în plan mondial în secolul al XIX-lea: Hilarie Mitrea din Răşinării Sibiului-medic, naturalist, etnograf, Simona Malearov, Camelia Ştefan, Mobilier pictat transilvănean (Ed. Astra Museum); Ioan Ovidiu Abrudan, Vechile biserici de lemn din ţinutul Sibiului, Mircea Păcurariu, O viaţă închinată Bisericii şi Neamului: Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Transilvania, Colocviile de critică ale Revistei „Transilvania”: (1977-1986), Silviu Borş, Biblioteca Centrală a Asociaţiunii: 1861-1950 (Ed. InfoArt Media); Elena Macovei, Asociaţiunea ASTRA şi adunările generale: 1861-2011, Asociaţiunea ASTRA şi Ctitoriile (Ed. Asociaţiunii ASTRA); Transilvăneanul Hermann Oberth: pământeanul care a identificat căile navigaţiei spaţiale (Ed. Crisserv, Mediaş); Eugenia şi Vasile Crişan, Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu” Sibiu: volum monografic, Traian Popescu, Volker Wollmann, Localităţi miniere din Transilvania, Banat şi Maramureş într-un atlas din secolul al XVIII-lea, Marcel Stancu, Sibiul şi electrificarea României (Ed. Honterus).
Lucrările tipărite la Editura Universităţii „Lucian Blaga” sunt lucrări de referinţă pentru studenţi şi cercetători, preponderent cursuri, lucrări de doctorat, tratate ştiinţifice, dicţionare.
Desigur că toate editurile sibiene au tipări lucrări importante pentru cultura locală şi naţională, care vor constitui surse bibliografice pentru cercetători.
În primii ani de activitate la Depozitul legal local am primit cărţi şi alte documente grafice de la Editura „Teora”, ceea ce a reprezentat un câştig important pentru biblioteca noastră şi utilizatorii ei. În acea perioadă editura a tipărit predominant lucrări de referinţă cum ar fi dicţionare, enciclopedii, albume, hărţi şi mai ales lucrări cu tematică despre: construcţia calculatoarelor, hardware, tehnica programării calculatoarelor, programarea calculatoarelor, reţele de calculatoare, Reţeaua Internet. Tot la această editură s-au tipărit lucrări şi pentru alte edituri din ţară cum ar fi: 100+1 Gramar, Vremea, Coresi, Garamond, Editura Didactică şi Pedagogică, Nemira.
În municipiul Sibiu apar următoarele publicaţii periodice:
– Telegraful Român – cu o apariţie neîntreruptă de 161 de ani;
– Transilvania – editată de Centrul Cultural Interetnic sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu;
– Acta Medica Transilvanica – editată la Editura Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu de Facultatea de Medicină „Victor Papilian” şi Colegiul Judeţean al Medicilor Sibiu;
– Acus – revista Cenaclului Umoriştilor Sibieni „Nicolae Olahus”;
– Cenaclul de la Păltiniş, lunar;
– Euphorion – editată de „Biblioteca Euphorion” cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România şi a autorităţilor locale;
– Euroeconomia XXI, săptămânal financiar-economic – Editura „Continent”;
– Hermannstädter Zeitung, săptămânal;
– Iisus Biruitorul, săptămânal;
– Kirchliche Blätter, lunar;
– Rapsodia – editată de Cercul literar „G. Topârceanu”;
– De toate pentru toţi, bisăptămânal;
– Sibiu 100 % – se distribuie gratuit săptămânal;
– Tribuna, cotidian;
– Tribuna sportului, săptămânal;
– Turnul Sfatului, săptămânal.
Mai apar trimestrial, la Editura Etape, următoarele gazete: Gazeta Hârtibaciului, Gazeta de Cristian, Gazeta de Miercurea, Gazeta de Moşna, Gazeta de Tilişca, Gazeta de Valea Viilor.
Acest fond face parte din patrimoniul cultural local, motiv pentru care prezervarea şi valorificarea acestuia constituie o activitate prioritară.
