A existat un apel public pentru salvarea mocăniței de pe Valea Hârtibaciului, un trenuleț care fluiera, cândva, voios, pe șinele sale înguste, între Sibiu și Agnita.
Povestea mocăniţei de pe Valea Hârtibaciului a început în jurul anului 1895, când Societatea Căilor Ferate Locale Sighişoara – Sibiu a demarat construcția liniei, la Sighişoara. În ciuda unui sezon cu inundații, muncitorii au reușit atunci să instaleze 48 km de cale ferată, până în Agnita, muncă finalizată în 1898. În 1910, linia a fost prelungită cu încă 62 km, până în Sibiu, ocazie cu care a fost dată în folosinţă ramura Cornăţel – Vurpăr, la insistenţa comunităţii locale. Aşa, i s-au mai adăugat 13 km lungimii liniei. Astfel, a ajuns să aibă 123 km, fiind, după război, cea mai lungă cale ferată îngustă din România.
Mocăniţa şi-a încheiat existenţa în anul 2001, singura pereche de trenuri mixte pe zi fiind retrasă, din cauza lipsei fondurilor pentru întreţinerea locomotivelor. Între timp s-au găsit, însă, mulți prieteni ai mocăniței, care i-au organizat chiar și un festival dedicat în 2015. Un grup de inițiativă, format din șase ONG-uri și Direcția Județeană de Cultură Sibiu, au lansat o campanie de susținere publică pentru deblocarea proiectelor de restaurare și dezvoltare a liniei de mocaniță de pe Valea Hârtibaciului.
De câteva luni, trenul copilăriei șuieră din nou pe șinele lui înguste, ce-i drept doar la final de săptămână, dar asociația care se ocupă de intreținerea ei dorește să dezvolte programe turistice care să aducă banii necesari pentru susținerea acestui trenuleț pe termen lung și pentru a cumpăra o locomotivă nouă.
Încărcată cu fete cu altiță și flăcăi cu cămăși albe, mocanița a pornit ieri încă o dată din Cornațel către Hosman. Distanta de opt kilometri între cele două puncte este parcursă în 45 de minute, iar prețul unui bilet este de 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru copii.