Cu comentariul recent apărut în presa locală, despre efectele Brexit-ului asupra Sibiului, d-l Ilie Șerbănescu își etalează simțul de analist economic de școală veche. Opiniile domniei sale îmi amintesc de mandatul de ministru al Reformei, în guvernarea Convenției Democrate, de pe urma căruia economia românească n-a avut nimic de câștigat. Școlit pe vremea în care economia capitalistă era studiată ca model „AȘA NU”, Șerbănescu ne vorbește despre Sibiul industrial – „cu statut de colonie”, dar nu britanică, motiv pentru care Brexit-ul nu va avea efecte grave asupra noastră. Nu pot fi de acord cu teoria asta, dar nici nu mă miră declarațiile sale, fiind unul din participanții la numeroasele taclale bucureștene televizate, unde te poți da director de opinie pentru țara întreagă, chiar dacă abia o cunoști. Ele confirmă stilul de abordări pur teoretice și ministeriatul său nesemnificativ în reforma economiei românești postcomuniste. În orice caz, n-am auzit, de două decenii, să se vorbească de „soluția Șerbănescu”, în dificila trecere a economiei românești de la supercentralizare la cea de tip capitalist.
Ilie Șerbănescu: „ (…) În Sibiu nu aveți o industrie automotive, aveți un lohn auto, cel puțin din câte știu eu. Am o părere la care nu renunț (…). În baza acestui lucru, pe care-l documentez pornind de la grila din Enciclopedia Britanică, privind colonia și colonialismul, vă pot da un răspuns, nu știu însă cât vă va conveni. Industria auto de care vorbeați e o expresie clară a acestui statut de colonie, dar care are de partea colonialiștilor, ca să mă exprim așa, vestul Europei, dar nu și Marea Britanie. Așa că ieșirea Marii Britanii n-ar trebui să aibă nici un fel de impact, pentru că noi rămânem cu același statut, aceeași configurație care nu e afectată de ieșirea Marii Britanii, pentru că Marea Britanie nu făcea parte din ea. Asta este premisa de la care pornesc (…)”.
Din întregul său comentariu, rezultă că suntem o colonie germană, ceea ce ne apără de presiunile financiar-economice pe care le va declanșa opțiunea britanicilor de-a părăsi Uniunea Europeană. Înțelegem, deci, că suntem colonie, după toate rigorile stabilite de însăși Enciclopedia Britanică. De ce? Pentru simplul motiv că în industria automotive se lucrează în lohn, bun pentru lumea a treia și în folosul capitaliștilor occidentali. D-l Șerbănescu știe însă că lohn-ul practicat, în România, n-a fost adus de „coloniștii”, în secolul XXI. După cum știe și faptul că acești „coloniști” asigură salarii decente, plătesc taxe și impozite statului român, administrațiilor publice locale. Teoria lohn-ului o știe d-l Șerbănescu de mult, de când era la curent cu directivele de partid privind dezvoltarea multilaterală a României ceaușiste. Întrebarea este: ce măsuri a imaginat domnia sa, ca specialist sau pe vremea când era ministrul Reformei, pentru eliminarea lohn-ului, prin modernizarea economiei românești? Nu-mi aduc aminte să fie fost, în 1990, alături de Dinu Patriciu, cel care declara tăios că sosise vremea să fie „tăiată coda pisicii”, adică să fie luate măsuri radicale pentru a termina cu economia bazată pe întreceri socialiste și realizărilor cincinale, în patru ani și jumătate…
Nu sunt specialist în economie, dar nu mi se pare normal să vorbești de „colonizarea” industrială a Sibiului. D-l Șerbănescu doar bănuiește ce înseamnă investițiile germane, de pe platforma de Vest a Sibiului. Și nu sunt doar investiții germane! Construcții noi, tehnologii de ultime generații, recalificări și angajări. Ca să nu mai vorbesc de asigurarea locurilor de muncă pentru absolvenții învățământului superior tehnic sibian. Practic, platforma de Vest a salvat economia și piața muncii, la Sibiu, după marile privatizări FPS-iste, despre care nu l-am auzit pe d-l Șerbănescu să-și fi manifestat vreo îngrijorare. Nebăgând în seama asemenea „amănunte”, Ilie Șerbănescu crede că ne deschide ochii: lohn-ul înseamnă „colonizare”, asta nu e economie sănătoasă! Bine, bine, dar ce alternativă ar fi fost, stimate d-le analist?
Îi sugerez d-lui Ilie Șerbănescu să țină o conferință publică, la Sibiu, despre „colonizarea” germană, în anii 2000-2016. Sunt curios cum ar răspunde cadrele universitare din învățământul tehnic, studenții și absolvenții ULBS, care lucrează (unii, din timpul facultății) pe platforma de Vest.
