Roșiile țuguiate au inundat de câțiva ani buni piețele iar sibiul nu face excepție. Peste 95 la sută dintre tarabele agricultorilor care vând roșii sunt ocupate de acest soi de roșii, deși sunt zeci de soiuri care ar putea fi cultivate în România.
De ce sunt însă roșiile țuguiate preferate de agricultori? Potrivit unei analize agrointel.ro, producătorii susțin țuguiul este o caracteristică a soiului Prekos, un hibrid bulgăresc extratimpuriu. Cercetătorii au însă o cu totul altă părere.
Astfel, potrivit unui cercetător de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, intervievat de agrointel.ro, există un hibrid bulgăresc care manifestă spontan, dar foarte rar, această caracteristică. În mod natural acest ”moț” asociat hibridului Prekos este puțin vizibil.
”Prekos este singurul hibrid care se vinde în România și are ușor această caracteristică de țuguiere dar nu pronunțată, ce este dat de o genă care transmite această caracteristică. În rest, această caracteristică este declanșată de simulenții pentru fecundare, pentru polenizare. Acest soi sub masca căruia se ascund comercianții, manifestă foarte puțin vizibil acest așa numit moț, care este prezent la foarte puține fructe ce aparțin soiului Prekos.”, a declarat pentru agrointel.ro inginerul Costel Vânătoru de la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Potrivit cercetătorului din cadrul Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, apariția pronunțată a țuguiului la tomate s-a produs din cauza faptului că legumicultorul a ales să folosească produse chimice ce au avut ca efect forțarea coacerii fructului.
În afarăde analiza de laborator, există câteva indicii care pot arăta dacă au fost folosite substanțe chimice pentru grăbirea creșterii roșiilor, în afară de țuguierea pronunțată.
”Dacă tăiem roșia în secțiune și vedem că nu are semințe, iar în lojele seminale găsim un țesut gelatinos de culoare verde și urme de semințe neevoluate este dovada că avem un hibrid și că acolo este posibil să se fi intervenit chimic cu stimulenți, pentru că fructul nu a avut timp să-și formeze sămânță și a fost grăbit să se matureze. Atunci când secționăm fructul și găsim în pulpa exterioară a roșiei un cerc lemnos, albicios este semnul unei maturări forțate care a dus la crearea unui țesut celulozic în pulpa lui. Cepul, de la bază rămâne lemnos și verde, puternic pronunțat în fruct asta fiind un alt indiciu al faptului că tomata a fost forțată să se coacă”, susține inginerul Costel Vânătoru.
Roșiile românești adevărate apar dupa 10 iunie
În general, soiurile timpurii de roșii au nevoie de o perioadă de 90 de zile de la plantare pentru a se putea coace, perioadă ce poate ajunge până la 140-150 zile în cazul soiurilor tradive. Hibrizii care sunt masiv cultivați în spațiile protejate din România se coc la un interval de 100-120 de zile de la plantare.
”Începând cu luna viitoare, poate după 10-20 iunie putem vorbi despre primele recolte de roșii din spațiile protejate românești. Pentru a găsi tomate românești acum în piață, acestea ar fi trebuit să fie produse în spații protejate încălzite, ori dacă ne raportăm la treaba aceasta în România sunt nesemnificative suprafețele încălzite care să producă tomate și să le scoată masiv pe piață. Cel mai bun indiciu este să știi să cumperi în sezonul de producere al tomatelor în România, adică începând cu 15-20 iunie și până toamna târziu. Dacă cumpărăm în alt interval cu siguranță acelea nu prea sunt românești și există un mare risc ca ele să fie mai puțin sănătoase”, a explicat inginerul.
Au efecte secundare?
Potrivit specialiștilor, efectele nu pot fi calculate pentru că este un proces lent și efectele se resimt după ani de zile. Substanțele folosite la stimularea artificială a roșiilor nu pot fi metabolizate și eliminate din corp, astfel că cea mai mare parte dintre ele se acumulează în grăsimi și afectează ficatul. În general, consumul de legume și fructe forțate artificial să crească sau sa reziste termen îndelungat, poate produce probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor și chiar unele forme de cancer, pe lângp riscurile de obezitate, diabet și boli cardiovasculare.
Articolul a fost publicat si pe hotnews insa in opinia mea si a altora se cam exagereaza, am preluat un comentariu extrem de pertinent al unui alt utilizator cu care sunt de acord:
„Articolul are toate ingredientele pentru a-l pune în categoria articolelor scrise de Olivia Steer sau Dulcan: nu e bazat argumente raționale, științifice din care să tragem o concluzie utilă, ci pe false argumente.
Din primul paragraf descoperim chemofobia, adică frica de „chimicale”. Avem niște roșii care se coc mai devreme datorită unor substanțe chimice. Și ce ne spune asta? Și apa e o substanță chimică. Întrebarea corectă este dacă această substanță chimică dăunează corpului uman și în ce cantitate. Nu primim acest răspuns din articol. Nici măcar numele substanței responsabile.
Apoi, pentru a da greutate opiniei, în loc de aducerea de dovezi în sprijinul ei, articolul se folosește de autoritatea persoanei intervievate: inginer, expert recunoscut pe subiect. Este OK să avem o persoană calificată care vorbește despre subiect, dar chiar și aceste persoane își susțin părerile cu dovezi științifice. Așa funcționează metoda științifică.
Apelul la natural, bio. Dacă nu e natural, nu e bun. Aici avem de-a face cu o intervenție a omului în procesul de maturare. Este acest lucru rău? Dacă nu, atunci de ce este sugerat cititorului prin sintagme „forțat aritificial să crească”? S-a măsurat cumva dacă aceast grăbire dăunează cumva? Articolul eșuează să răspundă și acestei întrebări.
HN mai multă grijă la pseudoștiință. Nu trebuie să fii inginer agronom, doctor, chimist, biolog ca să o miroși și să-i dai ignore.
PS: Articolul cu roșii țuguiate apare cam în fiecare an de vreo câțiva ani încoace. De pe forumuri și bloguri obscure văd că e preluată ideea și de specialiști.” – adi.i