Sibianul care a lucrat la Microsoft, iar acum are una din cele mai promițătoare companii de software din România

Nicu Aleman a lucrat preț de 12 ani în mai multe companii multinaționale și apoi a devenit antreprenor. De aproape șase ani a pus pe picioare o firmă de software alături de un bun prieten, iat acum au venituri de peste jumătate de milion de euro.

După o carieră de 12 ani în companii multinaţionale şi încă cinci petrecuţi ca antreprenor, Nicu Aleman are o părere clară despre avantajele şi dezavantajele ambelor tabere. Pariul pe software este însă unul mereu câştigător şi va aduce anul acesta companiei ce îi poartă numele venituri de 500.000 de euro, anunta businessmagazin.ro.
”Toată viaţa mea am lucrat în corporaţie şi îmi plac corporaţiile foarte mult, nu este tot timpul ideal să ai businessul propriu, nu este o lume doar cu roze cea a antreprenoriatului“, descrie Nicu Aleman experienţa de angajat în marile companii, prin comparaţie cu munca de antreprenor, pe care a ales să se concentreze în prezent.
După mai bine de 12 ani petrecuţi în companii multinaţionale din domeniul IT atât în România cât şi în alte ţări din Europa, el a fondat în 2010, împreună cu un fost coleg de facultate, Horaţiu Cîrtiţă, compania Aleman Software Group, axată în prezent pe oferirea de servicii de consultanţă, software şi outsourcing. Aceasta a înregistrat anul trecut afaceri de 350.000 de euro, în creştere cu 30% faţă de 2014.

Afacere națională. Au reprezentanță și la Sibiu
Pentru anul în curs, Aleman previzionează o cifră de afaceri de 500.000 de euro, iar în acest ritm antreprenorul spune că milionul de euro nu este departe. În afară de biroul din Bucureşti, compania cu 11 angajaţi a deschis anul trecut şi un birou în  Sibiu, oraş ales prin prisma faptului că este locul de origine al lui Aleman, dar şi din raţiuni economice, pe seama posibilităţilor de recrutare din acest oraş. Afacerea este însă una naţională, concentrată în jurul marilor oraşe şi mai ales în Bucureşti, iar printre clienţii acesteia se numără firme precum Orange, Bittnet Systems, Advania, Monson Group.
Veniturile companiei sunt generate mai ales de software-ul de tip customer relationship manager, Microsoft Dinamycs CRM, ce aduce 90% din venituri, cât şi de Enterprise Performance Management, un instrument de management al performanţei destinat mai ales organizaţiilor mari, cu departamente specializate pe managementul performanţei, ce aduce procentul minoritar din afacere, cât şi de training pentru implementarea de Microsoft Dynamics CRM.

A lucrat la Microsoft
Anterior lansării în antreprenoriat, Nicu Aleman a lucrat în cadrul Microsoft timp de doi ani, cea mai recentă funcţie fiind cea partner account manager, timp de doi ani la Oracle, unde a evoluat până în funcţia de director al unui centru de presales pentru Europa de Vest, iar prima experienţă în cadrul unei multinaţionale a avut-o din poziţia de angajat al departamentului de call center al Orange (Dialog la vremea aceea), între 2001 şi 2004. „Dacă toată lumea fuge în prezent de call center, atunci erau vremuri în care toată lumea îşi dorea să lucreze în cadrul acestora, chiar şi acum îmi aduc aminte replica ce o foloseam la întâmpinrea clienţilor: «Dialog, bună ziua, sunt Nicu Aleman, cu ce vă pot ajuta?»“.
Managing partner-ul de la Aleman Software Group spune că munca în cadrul acestui departament a fost o şcoală foarte bună, mai ales din punctul de vedere al relaţiei cu clienţii, la fel cum erau şi celelalte puţine call centere existente la vremea respectivă în România, cele din cadrul companiilor Vodafone (Connex) şi Zapp. El îşi aduce aminte de o întâmplare în care i-a replicat unui client, care se plângea că i-au fost „mâncate“ unităţile, că acestea nu se mănâncă, ci se consumă, iar în consecinţă a fost sancţionat de către team leaderul ce auzise discuţia, descoperind astfel necesitatea lipsei de aroganţă în relaţia cu clienţii.

Fan al corporațiilor
De altfel, Aleman descrie întreaga carieră în multinaţionale ca fiind mai ales una plăcută. „Eu nu am plecat din corporaţie fiindcă nu mi-a mai plăcut acolo sau pentru că am simţit că mă apasă corporatismul, am urcat pe scara ierarhică destul de bine.“ Dintre avantajele în cadrul unei mari companii enumeră accesul la resurse, siguranţa zilei de mâine – pe care nu o mai consideră total valabilă în condiţiile în care din ce în ce mai multe companii mari renunţă la o parte din angajaţii acestora –, cât şi partea de procedurizare, care „dacă nu este excesivă, chiar te ajută în diferite situaţii.“ El observă că firmelor antreprenoriale româneşti le lipseşte experienţa de procedurizare şi standardizare, chiar şi în cazul afacerilor mari de familie. „Ceea ce nu îmi lipseşte este partea de birocraţie, faptul că într-o corporaţie este mai greu să fii antreprenorial, deşi se foloseşte mult conceptul de intraprenor. Îţi propui să porneşti un proiect, dar nimeni nu îşi asumă să facă respectivul proiect, dacă se încearcă prea mult spun că trebuie respectate procedurile etc.“, povesteşte Aleman.
Despre alegerea sa de a se lansa în antreprenoriat, în 2010, „când era criza puternică“, motiv pentru care la momentul respectiv era întrebat de cunoştinţe de ce renunţă „la corporaţii sănătoase“ în favoarea propriei afaceri, spune că se datorează stilului său independent. El a observat că la momentul respectiv firmele au trecut printr-o schimbare radicală a modului în care făceau afacerile. „Până în 2008, în industria IT se răspundea la telefon cu CÂT, doar se punea comanda.“ Din 2008, atât companiile, cât şi clienţii şi-au schimbat perspectiva asupra modului de a face afaceri. „Clientul român a început să fie puţin mai pretenţios când cumpăra IT, iar companiile au început să se întrebe cum să găsească clienţi şi cum să îi păstreze pe cei existenţi“, observă Aleman

Risc pentru propria afacere
A început businessul împreună cu Horaţiu Cîrtiţă, pe care îl cunoştea din perioada studiilor la Facultatea de Ştiinţe Economice de la Cluj-Napoca. Cîrtiţă are un doctorat în economie făcut în Italia şi în SUA. „Niciunul nu suntem programatori, eu ştiu mai mult vânzări, Horaţiu ştie mai mult procese interne, a fost pe performanţă în suply management; ce ajută în discuţiile cu clienţii din zona de logistică, distribuţie.“ Spune că nu au avut nevoie de o investiţie iniţială, fiind vorba despre un business în zona de servicii, iar telefoanele şi laptopurile personale le erau suficiente. „Nici maşină nu aveam, am renunţat la maşina de corporaţie şi mergeam cu trenul şi autobuzul, ceea ce nu a fost foarte rău.“
Şi-au propus să găsească clienţi din prima lună, iar după un an de afacere au ajuns la venituri de 60.000 de euro. Intraseră pe piaţa de training pentru implementarea Microsoft Dynamics CRM, care reprezintă în continuare circa 5% din afacere, şi consultanţă în lanţurile de aprovizionare, specializarea lui Cîrtiţă. În zona Clujului nu erau foarte multe firme de producţie, iar piaţa software începuse să crească foarte mult, aşa că au renunţat consultanţa pe supply management între timp. Ulterior li s-a alăturat în afacere şi Cristina Kluger, în prezent şefa departamentului de programare din cadrul firmei dar şi cu înclinaţii pe partea de presales, nu doar pe cea de software şi cod, potrivit lui Nicu Aleman.
În ce priveşte penetrarea serviciilor software pe care ei le vând, spune că în general companiile mari folosesc soluţii CRM, circa 15% din cele cu cifra de afaceri de peste 1-1,5 milioane de euro, iar în ce priveşte profilul propriilor clienţi, observă cum 60% dintre venituri sunt generate companii străine, iar restul de companii antreprenoriale româneşti, deşi numeric companiile româneşti le întrec pe cele străine în portofoliul lor.

Ce planuri de viitor are
În ce priveşte planurile viitoare de dezvoltare, printre priorităţile Aleman Software Group se află inovarea în direcţia realizării propriilor produse. „Ce zic eu că lipseşte în România în momentul acesta este partea de inovare – trebuie să ai un produs pe care să poţi să-l marketezi atât la nivel de piaţă românească, cât şi la nivel internaţional, pe piaţa românească mai există producători de soft autohton care vin în România, dar branduri care să se vândă în străinătate, branduri software care să se vândă în străinătate sunt foarte puţine, excluzând din discuţie partea de outsourcing IT.Citește continuarea pe businessmagazin.ro