Avem și noi migranții noștri. Din Vâlcea!

Nici n-am apucat să aflăm ultima poziție oficială a României, în spinoasa problemă a refugiaților asiatici, în schimb am auzit vorbe din partea unor sibieni revoltați pe migranții autohtoni.

La modul general li se spune olteni sau regățeni. În fapt, sunt vâlceni. De generații bat Valea Oltului, să vină la Sibiu. Motivul? Simplu: să trăiască mai bine. Cu numai o generație în urmă, mulți dintre ei asigurau grosul pieței muncii sibiene. Întreprinderi fruntașe în întrecerea socialistă, precum I.M. Mârșa sau celebra IPAS, ca să nu mai vorbim de istoricul Rieger, devenit Independența, aveau mâna de lucru, în proporții sensibile, din partea olteană a națiunii române, ca să zic așa. Chiar și după 89, modernizările sibiene au menținut  atracția migranților de la sudul județului la cote ridicate. Motivul a rămas același.

Nu m-am gândit să scriu un editorial pe acest subiect, imediat după ce am auzit că băștinașii se plâng de prezența vâlcenilor în comunitatea lor: parcări pline cu mașini de VL, vitezomani pe străzile noastre înguste (am trăit și eu câteva secvențe de-astea și se sper că nu toți polițiștii locali sunt vâlceni…), purtând tot numere de VL, dar și blocuri întregi ocupate tot de vâlceni. Nemulțumirile mi s-au părut răbufniri de orgolii atinse la puncte sensibile. Și iată că o declarație a d-lui Mircea Gutău (unul din vâlcenii cei mai notorii, și nu neapărat pentru că a fost primarul Râmnicului) mi-a confirmat „asaltul” vâlcenilor asupra Sibiului. Venit în vizită, și-a întâlnit atâția concetățeni, încât s-a simțit „ca acasă”. Și pentru că vrea să fie, din nou, primarul râmnicenilor (de data asta, ca ecologist; probabil, s-o fi săturat de social-democrația în numele căreia a fost ales, de două ori) candidatul Gutău n-a ratat ocazia unei declarații de campanie, pentru un on-line vâlcean: „Dacă nu ne vom gândi să creăm locuri de muncă, ne vom trezi că vor rămâne doar bătrânii în municipiul Râmnicu Vâlcea”. În acest timp, la Sibiu, spusele sale au fost puternic condimentate pe forumuri, cu „invadarea Ardealului de moldoveni și olteni”. Dovadă că, pentru unii sibieni, europenizarea mentalităților n-a ajuns prin toate cartierele orașului.

Pe vremuri, disputa dintre ardeleni  și regățeni era subiect de bancuri, glume și glumițe. Era folclorul regional, bun pentru veselia generală, între navetiști sau la petreceri. Dar, în actualul context european, disputa și-a pierdut umorul. Cum adică? Dacă, pentru unii băștinași, la numai doi ani și jumătate de centenarul Marii Uniri, migranții autohtoni „invadează” zonele mai dezvoltate ale țării, cum ar reacționa ei dacă s-ar trezit, peste noapte, cu mii de disperați înfometați din îndepărtata Asie, la granițele țării? Cum ar gândi, în această dificilă situație, românii, buni creștini, sufletiști și ospitalieri?

Adevărul e că puțini oameni sunt dispuși să-și piardă ușor liniștea, din cauza străinului venit neinvitat în casele lor. Vedem cu toții, în aceste zile, cum reacționează oameni din țările atractive ale Europei, în fața migranților asiatici. (Evident, occidentalii cu vederi extremist-naționaliste au adulmecat primii marile pericole pe care ei le aduc.) Bătăi de stradă cu poliția, manifestări anti-guvernamentale și incendieri de campusuri amenajate pentru fugari.

Care va să zică, omul uită repede de omenie, când se simte amenințat de pericolul împărțirii liniștii sale cu alții, fie migranți autohtoni, fie migranți străini.

Sper să nu ne facem de râsul lumii! Îmi imaginez că nu ne vor lăsa conducătorii țării să ajungem acolo. Să ne reamintim de migrația ardelenilor în America, la începutul secolului XX, ca să înțelegem esența fenomenului de astăzi. Riscurile și pericolele sunt cunoscute, și numai un stat bine organizat le poate contracara. Soluțiile, însă, privind migranții autohtoni, fie că sunt din Vâlcea sau Moldova, fie din străinătate, doar statul bazat pe o societate animată de valori morale le poate găsi.