VIDEO – Istoricul revoluţiei din decembrie 1989 la Sibiu. Detalii și imagini MEMORIABILE de acum 26 de ani!

În urmă cu 26 de ani la Sibiu, oamenii au ieșit în stradă în mod pașnic, așa cum au făcut-o și cei de la Timișoara și cei din Capitală. Din păcate 99 au murit, iar alți 274 au fost răniți în perioada 19 – 22 decembrie. Urmăriți mai jos un istoric al zilelor revoluției în Sibiu și totodată la final puteți viziona peste 3 ore de imagini din acele zile.

Evenimentele de la Timişoara au fost aflate pe diferite căi posturi de radio străine, studenţii veniti în vacantă, telefoane între rude şi prieteni. Astfel s-au format mai multe grupuri de actune fară să ştie unele de altele, pentru a scoate populatia Sibiului pe străzi in solidaritate cu Timişoara:

1. Grupul Bozan, au confectionat si au imprastiat manifeste in perioada 19-21 decembrie 1989 in jud. Sibiu, Alba si Hunedoara cerand populatiei sa se solidarizeze cu timisorenii.
2. Grupul Balanla, care în 20 decembrie 1989 a pregătit ieşirea in stradă, strungarul Lantos Vasile aprinde o lumânare pe strung în memora victimelor şi Strigă: “Nu vă e frică, Ceauşescu pică!. In 21
decembrie ’89 Icob Marius Florin rupe cametele UTC.
3. Grupul IUPS – maistrul Fesan Puiu Nicolae, în noaptea de 20 decembrie 1989 adună 81 de muncitori în sectia 100, scriu cântecul “Deşteaptă-te române” fâcând peste 250 de fluturaşi, şi pregătesc ieşirea în stradă pentru 21 decembrie ’89.

Desfasurarea Revolutiei la Sibiu
In dimineata zilei de 21 decembrie 1989, in jurul orei 8:00, muncitorii de la Balanţa se aduna în fata intreprinderii unde au loc discutii aprinse, dupa care se pleaca organizat spre P-ta Mare. In acelaşi timp, mai mulţi oameni de la IUPS impreuna cu cativa sibieni se aduna în Piaţa Unirii. La ora 8:30 Fesan Puiu Nicolae ia legălura cu Oană loan şi, după un scurt plan de actiune, încep să cânte “Deşleaptă-te romane”, mergând în jurul rondului de flori din fata magazinului “Dumbrava”. Dupa aceasta au strigat diferite lozinci împotriva conducerii comuniste şi de solidaritate cu Timişoara. Au venit fortele de represiune si cele 28 de persoane au fost bătute în faţa a peste 400 de persoane care priveau din apropiere, neputincioşi la aceste momente dramatice Oană loan este arestat.
In acesi timp, grupul de la Balanta, aprox. 36 de muncitori, mergand spre Piata Mare, cheama la lupta munciiorii de la întreprinderile IPL, IRES şi Mecanica, care s-au alăturat mult mai
târziu. Ajunşi in fata Liceului “Gheorghe Lazăr”. aceştia sunt bătuti şi o parte dintre ei arestati: Calin Gheorghe Constantin, Pascaru Mihal, Pascaru Daniel, Cătălinoiu loan, Frolich Adolf), Cei care au scapat in fata magazinului “Dumbrava” şi din faţa Liceului “Gheorghe Lazăr” s-au întâlnit in Piaţa Mare.
Două autoturisme ARO şi un autoturism Dacia au inconjurat grupul din Piaţa Mare, făcând arestări. Miliţienii din auloturismul ARO de culoare albastră au arestat 3 persoane, plecând cu viteză. Autolurismul SB-3634 a demarat în viteză printre revolutionari, cerând respectarea ordinii şi limştii publice. Autoturismul ARO SB-1425 a fosl întors: cu rotile in sus şi a fost incendiat de câtre o tânără. O oră şi 20 de minute piata a fost liberă, mai precis a revolutionarilor, O mare masă de oameni care au cântat “Deşteaptă-te române”, “Hora unirii” şi au strigat lozlnci de solidaritate cu Timişoara.  La ora 10:25, de pe str. Gheorghe Lazăr au venit aprox, 120 de elevi militari de la UM 01512 si s-au aliniat la aprox. 15 m de statuia lui Gheorghe Lazar, cu fata spre Cofetaria Perla, Casa Albastră, După câteva secunde otiţferul dă comanda de foc şi fiecare soldat execută în plan vertical un sector de cartuşe de război.
In acesl timp cade prima jertfă pe altarul libertăii. Mititel loan, 34 ani, împuşcat în piept de un grup de persoane mai în varstă îmbrăcate în uniforme albastre şi kaki, fără grade şi epoleti aflati în flancul drept al militarilor. Piata a fost inconjurata de trupele Ml şi M.Ap.N. Revolutionarii au fost udati de câtre pompieri, s-au aruncat gaze lacrimogene, fumigene şi petarde, dar nu s-a părăsit piata pâna când un grup masiv a inceput sa strige: “Să mergem la Judeţ!”. Au plecat la Judet fara alte  distrugeri materiale, luând în grupul lor toată populatia care se afla pe strada Nicolae Bălcescu. De la câteva zeci de persoane grupul a crescut ajungând la câteva sute.
La Universitatea de pe B-dul Vicloriei au fost întâmpinati de soldati cu câini şi arme. Rupând acest baraj, multimea a ajuns în fata Comitetului Judetean, unde au cerut un dialog între ei şi Nicu Ceausescu, lucru care nu le-a fost acceptat. Nemultumiti revolutionarii au plecat să scoata întreprinderile în stradă, mergând pe traseul Spitalul Judetean – unde au fost întâmpinati cu flori de către personalul medical şi bolnavi, la gară – unde au fost date jos pancardele comuniste. Ajunşi in faja intreprinderii “Independenta”, aceştea au fortat poarta întreprinderii, unde au doborât pancardele comuniste şi au luat cu ei muncitorii din această întreprindere. Pe tot acest traseu li s-au alaturat un numar foarte mare de persoane, iar în jurul orei 13, au intrat din nou în Piata Mare manifestând paşnic în tot oraşul, dupa care au plecat la Militie sa cearăeliberarea arestatilor. S-au purtat discutii cu comandantii Miliţiei şi Securitătii, lăsând un grup de 9 persoane să cerceteze aceste
instituţii. Manitestantii au fost eliberaţi, iar marşul a continuat pe strazile Sibiului, ridicând la luptă tot oraşul. Seara au venit şi muncitorii din Mârşa, iar în jurul orei 21, în fata Militiei s-au tras
focuri de arma (Diaconu Vasile mort în 21 decembrie, ora 21, la
intersectia strazii Moscova cu Armata Roşie) deoarece revolutionarii au incendiat câteva autoturisme ale militienilor, protestând împotriva fortelor de represiune, Victimele au fost duse la spital, iar pe tot timpul noptii s-au format pichete de veghe, mentinând în alerlă toate fortele de represiune.
În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, muncitorii din întreprinderile sibiene au ieşit organizat în strada. La ora 9,20, la îndemnul unor tineri şi sub presiunea străzii, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor monteaza pe copertina acesteia statii de amplidcare si se organizează o mare adunare popu lară, unde iau cuvântul şi vorbesc liber revolutionarii Sucuturdean Nicolae, Maxim Aurel – fost detinut politic, preotul Streza Nicolae din Răşinari, care a dat citire unui manifest politic, prof. Mărginean, prof. Mihon Constantin, prof. Ungureanu Ion si altii. Au fost invitati câte 10 reprezentanti din fiecare intreprindere pentru a forma noua conducere a judeţului. La ora 10:45, in Casa de Cultura a Sindicatelor a luat fiinfă Forumul Democratic al Judetului Sibiu, care în acele clipe dramatice şi-a scris platforma-program ce a fost citită în faţa multimii, s-a format conducerea Forumului Democratic al Judetului Sibiu, nominalizându-se 16 persoane ce s-au intitulat Comitetul de Aparare al FD al jud. Sibiu.

Comitetul de aparare
Streza Nicolae – preot Răşinari
Stoica Cornel Constantin – inginer Mecanica
Stratulat Emil – dir. Casei de Cultura
Dragu loan – colonel rezervă
Crăciun Ştetan – colonel
Ţuturea Moise – dr, inginer Facullalea de Mecanică
Bucur Mircea – inginer Dacia Service
Munteanu Liviu – inginer ICEMENERG
Gavrea loana – subinginer IPAS
Mitea loan Luca – electronist
Furdul Doina – ICS Mărfuri – Ind.Cacoveanu Ovidiu – muncitor
Ştefan loan – impresar artistic
Gradinaru Mircea – Steaua Roşie
Oprea Mircea – ITA (student)
Avram Vasile – scriilor
Petcu Decebal – electrician Balanta

Câteva din Hotărârile Comitetului de Aparare, din prima şedinţă:
1. Cooptarea principalelor unitati pentru asigurarea popu latiei cu
pâine, apă, energie.
2. Asigurarea apărării bunurilor, paza tuturor obiectivelor economice.
3. Constituirea comitelelor de ordine.
4. Legatura permanentă cu staţia de apă.
5. Editle speciaiă de ziar.
La ora 12:10, pe străzile Sibiuiui şi din clădiri au inceput să se traga focuri de armă automată. Noua conducere a judeţului a plecat la Casa Armalei, iar o parte a ocupat Consiliul Judetean. Se trăgea
atât din Miliţie, cât şi din unitatile militare. La UM 01512 sunt aduse şi retinule toate persoanele suspectate de a fi actionat impotriva revolutiei. Macelul din Sibiu a durat mai multe zile, făcând din
acesta oraşul cu cel mai mare numar de victime raportat la populaţie. Bilant: 99 morti şi 274 raniti, s-au tras peste un milion de cartuse de razboi de diferite dimensiuni. La Consiliul Judetean, formaţiunea nou înfiintată care conducea destinele judetului, avându-l in frunte pe preotul Streza Nicolae, a fost arestată de către colonelul Crăciun in dimineaia zilei de 24 decembrie ’89, La Casa Armatei conduceau: Ţuturea Moise, Maxim Aurel; Bucur Mircea; Furdui Doina; Mitea loan Luca; Luca Adrian Radu; Stratulat Emil; Lantoş Vasile; Bucatariu Constantin; Oprea Mircea şi altii care au fost schimbati sub ameninţarea “cartuş pe teavă” de colonelul Dragomir, impunând o nouă conducere, luând dintre revolutionari doar câteva persoane: Maxim Aurel, Lantoş Vasile, Bejenaru Grigore şi Bucatariu Constantin, formând Frontul Salvarii Nationale.
Aceasta a fost o sinteză a Revoluţiei din decembrie 1989, iar pentru cine doreşte sa scrie o istorie adevarată a acestor zile, Asociatia Sibiu Decembrie ’89 poate pune Ia dispoziţe toate documentele acelor zile dramatice si fierbinţi.