Victor Ponta continuă cursa prostiei omenești. Și ce este prostia? Să vezi pericole acolo unde nu există? Asta ar fi dovadă de lipsă de inteligență, iar Ponta e un tip inteligent. Să vrei să demonstrezi ceea ce nici tu nu ai înțeles? Asta seamănă mai mult să te dai mare, fără să știi mare lucru. Este adevărat, Ponta are o diplomă câștigată prin furt intelectual, dar tot nu-l poți suspecta de prostie. Și-atunci ce e prostie, la Ponta? Cel mai simplu răspuns este: prostia, la fostul premier al României, este lipsa bunului simț. Băiat de București, uns cu toate alifiile dă capitală, VVP n-a avut bunul simț să-și vadă lungul nasului când, din nimic, a ajuns direct prim-ministru. Și nu are, nici după ce s-a reîntors în lumea oamenilor de „rând”. El crede și acum că graficele spun mai mult decât realitatea. Graficele spun că România a înregistrat, în 2015, cea mai mare creștere de PIB, între țările europene. Însă, realitatea e de altă părere: 1. economia noastră reală înseamnă, mai ales, aportul de capital străin, mai puțin procente și indici de calcul a unei prosperități pe hârtie; 2. creșterea a însemnat, în primul rând, consum, din partea populației. Ambele condiții nu asigură bunăstarea de lungă durată. Și nu cred că este cazul să mă explic.
Guvernarea Ponta a însemnat pauză în investiții, exact când era mai mare nevoie de măsuri stimulative, din partea statului. Adică ceea ce guvernul său, după criza din 2009-2011, trebuia să facă. Guvernarea cu Antena 3 alături a contat însă prea mult pentru junele VVP. Nimic nu părea de prost gust, în mintea lui, sub acoperirea propagandei trustului Intact. Și mă gândesc la promisiunile nesimțit-populiste, din categoria grea, a stângii noastre democrate, născută pe filieră directă din vechiul regim.
Ce și-a zis, dl Ponta, zilele trecute? Cum pot să-i dau o lecție lui Dacian Cioloș, imediat după preluare puterii executive? Simplu: insistând că România, când se afla „sub el” (scuzați-mi expresia), a trăit cea mai prosperă perioada din ultimul deceniu. Și pentru asta a postat graficul World Economic Forum, în care România e campioană la creșterea economică, pe 2015. Lipsa de bun simț și-a spus, din nou cuvântul. N-a fost destul că guvernarea sa a lăsat moștenire doar promisiuni de creșteri de salarii și o droaie de taxe și impozite. N-a fost destul cu atâtea grave situații de urgență, în care statul și-a demonstrat impotența. Nici cu corupția endemică n-a fost suficient să înțeleagă Ponta că nu e cazul să te lauzi, într-o țară ca a noastră, că ai fost trei ani la guvernare. Când știa că a venit pe valul promisiunilor sub „acoperire” și a plecat pe valul destrămării mirajului populist cu care a îmbrobodit poporul…
Premierul de tristă amintire n-a învățat un lucru banal: societatea este un organism care se poate descurca și singur – pentru a supraviețui, atunci când guvernului nu-i pasă de realitate. Dar nici nu evoluează de una singură. (Lecția istorică a comunismului „multilateral dezvoltat”.) Cazul cel mai apropiat de noi, sibienii, în care sunt implicați mulți inși care au crezut că fac politică, este deja de notorietate europeană: autostrada Nădlac – Sibiu – Pitești, din culoarul IV paneuropean. Ne-am făcut de râs, în fața Europei, în frunte cu toți guvernanții de după aderarea la UE! Inclusiv Ponta. Și totuși n-am murit din asta. Dar este și o dovadă că am avut destui politicieni aleși sau puși să administreze treburile țării, care au dovedit aceeași lipsă de bun simț. Sper ca guvernarea Dacian Cioloș să le dea o lecție dură oportuniștilor inteligenți, dar fără bun simț, care speră că mai pot fi „cineva”, în țara asta, făcând politică. După ureche, în legea lui VVP.
