Cu opțiunea pentru prim-ministru tehnocrat, Klaus Johannis a declarat 2016 „an sabatic”, pentru parlamentari. E-adevărat, ei nu-și vor da demisiile, ca se plece în lume să se refacă. Dar prezența la lucru, în ultimul lor an de mandat, nu va schimba la față România… Așa crede președintele României că se poate reforma clasa politică, pe care o tot anunță de când a ajuns la Cotroceni? În loc să-i trezească la realitate – prin confruntarea cu electoratul – fără de care nicio reformă profundă (din câteva am avea urgentă nevoie) nu va fi posibilă. Cum ar fi fost, dacă resetam mandatul electoral. Rămânem, așadar, unde am ajuns, cu stânga noastră la guvernare: cine muncește plătește, cine nu muncește primește. Se va schimba asta în 2016? Eu unul nu cred că guvernul de tehnocrați va avea puterea s-o facă.
Politicienii vor avea un an la dispoziție să se pregătească de alegeri. Parlamentul va lucra pe comisii, despre care nimeni nu știe exact ce obiective țintesc pentru țară. Cu siguranță, inițiativele legislative se vor împuțina. Și cum ar putea fi altfel? Pe deasupra, mulți parlamentari își vor încheia carierele politice, la finele lui 2016. Și-atunci, de ce să se mai zdrobească domniile lor cu reforme ce provoacă dureri de cap?
Cunoaște, astăzi, cineva un singur parlamentar român, la putere sau în opoziție, care moare de ciudă că nu a ieșit reforma constituțională și administrativă, după cum ne „amenința” USL-ul, acum trei ani, că va face, în acest mandat?
Știu că măsura alegerilor anticipate presupune mult curaj, din partea celui care o ia. Gândiți-vă la ce s-a întâmplat în Grecia, anul acesta. Țara a ajuns în pragul colapsului, în condițiile în care datoriile anunțau falimentul statului. UE a promis ajutor, dar a cerut un program de guvernare bazat pe austeritate. Poporul a respins ideea, prin referendum. Ulterior, cu NU-ul poporului în brațe, premierul Tsipras (despre care se spune că e de extremă stângă!!!) n-a mai lăsat timpul să treacă: a demisionat, cu guvern cu tot, și a anunțat alegeri anticipate. Pe care tot el le-a câștigat! După care s-a pus pe treabă, în acord cu UE, familia politică din care Grecia face parte. Vedeți la noi oameni de politică la fel de curajoși?
Dl Johannis nu are acest curaj. Nici imaginație politică. Ori consilierii săi nu au curaj să-l contrazică. A renunțat la alegeri anticipate, pentru că …„Este nevoie de miniștri performanți și de partide fără corupți”. Punct. Și vom avea miniștri performanți și partide fără corupți, după un an de guvernare tehnocrată?
Cu ocazia anunțării premierului desemnat, Dacian Cioloș, președintele a spus doar că e mai bine cu tehnocrații la guvernare. Dar nici n-a argumentat temeinic. Că doar desemnarea premierului a depins numai de voința sa. În schimb, a dat de înțeles că a ținut cont de cele discutate cu partidele și cu societatea civilă. N-am înțeles însă de ce crede președintele că alegerile anticipate nu ar fi fost o soluție optimă. Nici măcar n-a „speriat” partidele parlamentare cu ele. Sau o fi la mijloc vreun blat, pentru spălarea onoarei cuiva? Din crizele politice generate de căderile guvernelor se iese, de regulă, prin astfel de alegeri. (Asta a fost politica Regelui Carol I, cu care a asigurat ieșirea Principatelor din feudalismul întârziat în care le-a găsit.) Clasa politică se întoarce la popor, pentru că numai legitimat de popor și cu sprijinul poporului, un guvern poate lua măsuri cu efecte imediate și necesare ieșirii din criză. Noi avem un parlament harcea-parcea, nimic nu mai e valabil din ce-a ales poporul, în 2012, și dl Johannis crede că nu ne strică un fel de an sabatic, în politică. O, și să nu-mi spună președintele că oferă clasei politice ocazia de-a medita la propria ei condiție!
Vom avea, peste un an, ce n-am avut de 25 de ani: o clasă politică convinsă și pregătită să facă reformele necesare și suficiente pentru despărțirea reală de comunism a statului român? Iată întrebarea pe care i-aș adresa-o actualului șef al statului, dl Klaus Johannis, cu prilejul viitoarei investiri a guvernului tehnocrat.
