O TRAGEDIE CE TREBUIE SĂ ZGÂLȚÂIE ROMÂNIA! (președintele își asumă un mare risc)

Ziua a șasea. La miezul zilei, președintele a anunțat că prim-ministrul interimar va fi dl Sorin Câmpeanu, actualul ministru demisionar al Educației și Cercetării.  Acum câteva minute (este 3.30 p.m.), l-am auzit pe dl Johannis  declarând, în direct, la începutul discuțiilor cu delegația PSD, că, în opinia domniei sale, „doar schimbarea guvernului  nu este suficientă”. Mai departe n-am urmărit. Mă interesează rezultatul, mai puțin ce discută președintele cu partidele politice. Mă interesează numai finalul, pentru că, în opinia mea, actorul principal în aceste runde de negocieri este președintele României. În primul rând, pentru că președintele este la primul mandat și acum trăiește momentul politic unic și de maximă importanță, când voința sa este deasupra partidelor. Apoi, consider că numai finalul dezbaterilor mai poate trezi un interes public major, după tragedia din 30 octombrie și marile manifestații ce i-au urmat. Atunci vom ști ce fel de președinte am ales: unul conformist, pentru care respectarea constituției înseamnă limitarea la litera ei, sau unul cu imaginație și curaj, care își poate impune voința în spiritul vremii, în fața opțiunii majoritar-parlamentare. Și mă gândesc la soluția alegerilor anticipate, pe care le consider cea mai potrivită, firească și detensionantă soluție de ieșire din criza politică în care ne aflăm. Asigur cititorii că nu susțin anticipatele pentru că așa vrea PNL-ul. Habar n-am cât de pregătiți sunt pentru a prelua guvernarea de coarne… Sunt convins că anticipatele ar opri dezastrul parlamentar actual, obligând partidele să-și înnoiască viziunile politice și echipele de candidați. Mai mult, ne-am convinge că avem un președinte care nu degeaba a fost ales direct de popor, capabil să impună soluții democratice pe termen lung.

Un alt motiv pentru care aștept cu nerăbdare desemnarea viitorului premier, este anunțul pe care președintele l-a făcut, odată cu numirea premierului interimar. A spus dl Joahnnis că, mâine, după amiază, evident după ultima întrevedere cu un partid politic, va invita reprezentanți ai societății civile și ai „străzii”, la consultări, tot în legătură cu desemnarea premierului. Această inițiativă este o premieră în România, s-a exprimat șeful statului. În stilul său caracteristic, n-a mai venit cu nicio precizare în plus. Ce va fi vom vedea. Dar, până atunci, nu-mi pot ascunde temerea că Johannis își asumă un risc de care nu știu dacă l-a luat serios în considerare. Sau a fost prevenit de echipa sa de consilieri.

Generic l-aș denumi riscul invitării unor necunoscuți la discuții extrem de importante pentru țară.

Sunt două aspecte: 1. cine este societatea civilă, în România de astăzi? și 2. poate „strada” să fie un partener de discuții politice? Totuși, „strada” nu e și nu vrea să fie un fel de parlament liber. Ea trebuie să rămână „strada” cu viteză de reacție rapidă, când politicienii îi înșală așteptările. Dacă aș ști că dl Johannis are o experiență politică vastă, cu experiențe dintre cele mai diferite și dificile cu toate segmentele sociale, ca să nu mai spun cu organizații ale așa numitei societăți civile românești, ei bine, atunci aș sta liniștit. Aș zice fără ezitare: „Știe președintele ce face”. Dar pentru că niciuna din aceste precondiții nu este îndeplinită, pentru mine, stau și mă minunez cum de s-a înhămat la așa ceva fostul nostru primar. Care primar nu-l știu să-și fi exersat talentul diplomatic, pe diverse subiecte cetățenești, vorbind cu ONG-uri (cele cu adevărat organisme ale unei societăți civile) sau cu oameni ai „străzii” (de exemplu, revoluționarii noștri opzecișinouăzeciști). Nici nu l-am auzit să caute apropierea de „omul de pe stradă”, măcar în cadrul organizat al audiențelor. Mă rog, poate sunt eu de modă veche, dar nu cred că poți ține „în mână” discuții la cel mai înalt nivel, fără experiența necesară, cu oameni pe care nu-i cunoști sau care au prea puțin de-a face cu politica reală. Cât despre ONG-uri (dacă asta înțelege și dl Johannis prin societatea civilă), pun doar o întrebarea: care ONG-uri? De la Pro Democrația, care a cam dispărut din viața publică, de când Cristian Pârvulescu s-a apropiat de politică (liberală), n-am mai auzit decât de cele angajate în protecția câinilor vagabonzi și a mediului. Cu tot respectul pentru activitatea acestora, dar când e vorba de politică, de marea politică, aș invita ONG-uri și grupuri de gândire și analiză, adică organisme independente față de stat, dar care mănâncă politica pe pâine.

În termenii pe care noi îi cunoaștem și pe care i-am verificat de multe ori, anunțuri de acest fel, fără amănunte și precedente de luat în seamă, sunt regizate. Oamenii care vin la discuții nu sunt simpli… oarecare. Înțelegeți ce vreau să spun!? Dl Johannis, cred eu, după ce destinul i-a pus pe tavă „capul lui Ponta”, ar fi trebuit să se limiteze doar la negocierile impuse de constituție. „Premiera” asta, cu societatea civilă și „strada” îi poate fi total nefavorabilă, acum când toți ochii și toate canalele de știri sunt atente la tot ce spune și face. Asemenea parteneri sunt de invitat la discuții, în vremuri calme, între crize (mai ales politice), nu în cursul desfășurării lor. Sper totuși, datorită importanței și încărcăturii emoționale a momentului, că norocul va fi de partea președintelui și de data asta.

Avem deja un semn: PSD nu a anunțat, la întâlnirea cu președintele, un candidat la funcția de prim-ministru. Dacă cel mai numeros partid parlamentar nu vrea să dea premierul, s-ar putea să avem alegeri anticipate. Mai rămâne să vedem ce vor spune „societatea civilă” și „strada”… (Vă asigur că nu-mi va părea deloc rău, dacă mâine voi fi contrazis de rezultatele „premierei” de la Cotroceni.)