Andrei Pleșu, despre un lucru prost făcut, la Sibiu

Ne lăudăm că trăim în orașul cel mai căutat de turiștii străini, în România, dar nu părem afectați că nu avem nici măcar recipienți de gunoaie pe tot cuprinsul orașului și n-am trecut ferm la colectarea selectivă a deșeurilor menajare.

Administrația locală va părea mereu depășită, cât timp nu vom vedea pași semnificativi în curățenia publică și păstrarea ei de locuitorii orașului. Având în minte aceste idei, cu care, de altfel, am încheiat editorialul precedent, am citit, astăzi, comentariului lui Andrei Pleșu, publicat pe adevarul.ro, despre gara CFR Sibiu – o altă realitate ce nu ne face cinste. „O gară europeană” îi spune articolului trist-comic, ce ar trebui să ne scoată, și pe noi, din făgașul indiferenței. Pentru că, mai mult ca sigur, asta a pățit și marele nostru om de cultură: nu i-a fost deloc indiferentă noua imagine a gării sibiene, după peste trei decenii de când venea aici, în drum spre întâlnirile cu magistrul Constantin Noica, la Păltiniș.

„Sibiul a fost, ştim bine, capitală europeană. Cum poate o capitală europeană să-şi invite vizitatorii pe o poartă de intrare atât de jalnică? Merită un oraş ca Sibiul, merită sibienii, o gară atât de încercănată? O arteră principală reamenajată cochet e, desigur, un „lucru bine făcut”. Dar cu o agreabilă zonă pietonală, în centru, nu se poate mântui un oraş întreg. „Lucrul bine făcut” trebuie să intre în expansiune. Până una alta, Europa e, mai curând, la Păltiniş. Până nu va fi stricat şi el, dar printr-o metodă inversă: „modernizare” pripită, tăieri barbare de copaci, vile şmechere, locuri de joacă pentru copii nărăvaşi, dar „de familie bună”, adică „solvabilă”. Era un loc de linişte şi reculegere. Tinde să devină o rezervaţie „şic”. Era un loc unde ne străduiam să fim europeni, în ciuda unei condamnări oficiale la marginalitate. Acum suntem, chipurile, europeni, dar ne condamnăm singuri la marginalitate, prin lucrul prost făcut, sau făcut bine doar pe jumătate”. (http://adevarul.ro/news/societate/o-gara-europeana-1_5608e641f5eaafab2c13f2b1/index.html)

Fragmentul de mai sus încheie comentariul lui Andrei Pleșu. „Cum poate o capitală europeană să-şi invite vizitatorii pe o poartă de intrare atât de jalnică?” este întrebarea la care autorul nu caută să-i dea un răspuns, dar o trimite spre cei care se vor simți responsabili de jalnica imagine a gării CFR Sibiu. Puțin arătoasă, în alte vremuri, dar funcțională atât cât era permis de statul român atotputernic. Acum aparent modernizată, dar inegal și nu neapărat cu bun gust, de un stat anemic. Un lucru prost făcut. În orice caz, gara a rămas una din porțile orașului, veche de peste un veac, dar nu și la înălțimea prestigiului unui oraș ce-a fost prima capitală culturală europeană, din România. La fel ca stațiunea noastră de suflet, Păltinișul, măcinată, la propriu și la figurat, de ambițiile noii burghezii capitaliste de la noi.

Din această perspectivă, întrebarea lui Andrei Pleșu, ca și întregul comentariu, ar trebui să ajungă la urechile edililor locali. Numai că edilii noștri, care-și doresc multă, multă popularitate, vor spune imediat că nu e treaba lor, ci „a Bucureștiului”. Așa s-au învățat ei să răspundă la multe din neisprăvirile locale, aflate însă în plasa administrației centrale. Pentru că, nu-i așa?, de ce să ne dorim descentralizarea, să avem răspundere maximă, când nouă ne merge mai bine cu o administrație publică bine centralizată de Ceaușescu? Așa o fi. Numai că dacă o s-o ținem tot așa, nici de „România lucrului bine făcut” (vorba candidatului, de anul trecut, la președinție, Klaus Johannis) nu vom avea parte.