Sonia Bloţiu scrie pe blog-ul său că oraşul în care trăieşte-Sibiu- nu e chiar atât de frumos şi plin de părţi bune cum e prezentat în mai toate apariţiile sale în presă. Şi are 8 motive bine întemeiate.
1. Mall-ul nostru e o glumă proastă
Chestia aia la care sibienii îi zic „mall” este, de fapt, o clădire cu un singur nivel care a fost construită sub forma unei promenade. Este lipită de alte magazine, precum Auchan şi Carrefour, așa că toată zona se numeşte „Shopping City Sibiu”. Dar aglomeraţia aia de magazine chinezeşti este o glumă proastă: îţi ia zece minute să arunci un ochi în fiecare coşmelie şi să pleci cu mâna-n cur.
Da, sunt câteva cafenele şi băncuţe, ca să te prefaci că pierzi vremea la mall, dar trebuie să fii foarte neinspirat să faci asta, când există un centru istoric plin de baruri. Pe lângă asta, aşa numitul mall este pur şi simplu haotic. Magazinele cât de cât mai cunoscute se închid unul după altul, în timp ce alte prăvălii, de tip ieftinache, apar în continuu. Adică, genul de magazine care-ţi oferă papuci de plastic în care să-ţi putrezească picioarele sau tricouri din celofan.
[contextly_sidebar id=”JltRfoC1wDynHmbU50yv1LrY1qnJtCxN”]
2. Evenimentele culturale nu contează pentru localnici
Sibiul se mândreşte cu reputaţia de oraş cultural. A fost capitală culturală în 2007 și aici se organizează, periodic, festivaluri de film, teatru sau jazz. Într-adevăr, chestiile astea au pus oraşul într-o lumină mai bună, dar mai mult pentru cei din afară. În timp ce lumea bună vine pentru evenimentele astea simandicoase, din toate colţurile ţării sau de peste hotare, sibianul aşteaptă cu sufletul la gură chestii mai simple.
Precum Forţa RadioZu. Acesta din urma a adunat peste 60 000 de oameni în piaţa mare. Să nu mai zic de ăia care s-au înghesuit pe străduţele de lângă. Niciun festival nu a adunat atâţia oameni, mă rog, în afară de Music Media Awards, unde se presupune ca au fost 40 000. Sibianul se bucură de marile evenimente culturale ale orașului ca de un meniu chinezesc. Adică este binevenit, în lipsă de altceva, dar tot micii parcă intră mai bine.
3. Clădirile nerestaurate par scoase dintr-un film de groază
În centru, unde colcăie de turişti bătrâni care fac poze la orice chestie, clădirile sunt complet renovate şi totul arată demn de o capitală culturală. Când ajungi în zonele unde ochiul turistului ajunge mai greu, poţi întâlni nişte clădiri pe care, cel mai probabil, o să le ocoleşti. Nu neapărat din scârbă estetică, ci de frică, să nu cumva să se prăbuşească totul pe tine.
Crezi că exagerez? S-a şi întâmplat o chestie de genul, în care un cap de leu ornamental s-a desprins pur şi simplu de pe clădire şi a căzut peste o femeie. Victima a căzut inconştientă şi a murit în scurt timp, înainte ca ambulanţa să sosească. O moarte foarte stupidă care mă face ca, de fiecare dată când trec pe lângă o clădire veche, în orașul natal, să contemplu ideea propriei finitudini.
4. Gara arată ca un loc de tortură și pute a rahat şi a transpiraţie
În gară poţi întâlni multe chestii care te fac să te temi pentru viaţa ta. Printre acestea: pâlcuri cu cocalari dubioşi, ţărani care trăiesc ca-n trib, pe lângă şinele de tren, sau aurolaci instabili cu priviri tulburi şi de la care nu ştii la ce să te aştepţi. Nu este un loc în care vrei să pierzi prea mult vremea.
Chiar dacă ai norocul să nu te loveşti de nimeni, locul în sine îţi mută nasul. Iar vara coincide cu venirea Satanei printre noi. Pasajul subteran prin care trebuie să treci este de-a dreptul sinistru, pute îngrozitor şi arată execrabil, cu colţurile îmbâcsite de urină şi rahat proaspăt.
Închipuie-ți cum e să treci prin canalizarea asta și să mai trebuiască să te și ții tare de bagaj, rugându-te, în gând, să ajungi la peron, cu traistă cu tot.
5. Singurul ştrand din Sibiu este mic şi plin de ciment
Sibiul a ars-o mult timp fără niciun ştrand, chiar şi pe perioada în care a fost Capitală Culturală. În vremurile bune, am avut chiar două, funcţionale, dar cumva, am rămas fără niciunul şi am fost nevoiţi să ne deplasăm spre opţiunile din împrejurimi, în special la Ocna.
Acum avem Aqua Fun, un ştrand înconjurat de ciment şi unde lumea se bate pe şezlonguri. Find singurul din oraş, trebuie să te mişti destul de repede, ca să prinzi câteva locuri unul lângă altul. Altfel, rişti să stai cu curul pe ciment sau cu întregul grup împrăştiat prin toată staţiunea. Și dacă ai norocul să prinzi nişte locuri mai decente, tot nu înseamnă că nu o să te înghesuie nimeni. Ștrandul este mic, fără spaţiu verde şi oamenii se freacă unii de alții, printre șezlonguri și, mai ales, în bazin.
Mai cunt câteva motive pentru care sibiul e nasol. Citeşte-le aici.
Sursa www.vice.com
