Asociația Mioritics și WWF-România au inaugurat o rețea de trasee de biciclete și de drumeție care străbat situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare din Transilvania și care totalizează 229 km.
Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate și prin cetatea medievală Sighisoara, leagă 4 monumente UNESCO de la Sighișoara, Viscri, Saschiz și Breite, și traversează arii naturale protejate de importanță europeană și națională. Lucrările au fost realizate de Asociația Mioritics în perioada septembrie 2013 – februarie 2015, în cadrul proiectului coordonat de WWF „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona
Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt”. Lucrările au inclus verificarea, testarea și curățarea drumurilor și potecilor existente,selecția drumurilor și potecilor ce au fost marcate, identificarea punctelor de interes pentru turiști, aplicarea marcajelor (roșu și albastru, bandă, cruce și triunghi), înregistrarea track-urilor GPS, realizarea hărților și a panourilor informative și a săgeților indicatoare.
Există un număr de 32 de trasee, cel mai lung fiind de 29,2 km (Viscri-Dealul Ciorilor) și cel mai scurt de 1,6 km (Sighișoara-Platoul cu stejari seculari Breite), și 70 de panouri informative amplasate în localități traversate de trasee și în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 m – Dealul Birom) și a diversității opțiunilor, acestea pot fi parcurse de turiști (inclusiv familii cu copii) fără echipament complex sau o pregătire sportivă specială, dar există și circuite dedicate celor care își doresc mai mult și au o condiție fizică bună.Principalele arii protejate naturale prin care trec traseele
Ariile protejate majore care sunt străbătute de trasee și pe care turiștii le vor putea astfel vizita mai ușor sunt Podișul Hârtibaciului și Sighișoara-Târnava Mare, ambele situri Natura 2000 (protejate la nivel european).
Podișul Hârtibaciului este sit desemnat în anul 2007 pentru specii protejate de păsări (SPA – Arie de Importanță Specială Avifaunistică); aici cuibărește cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică și de viespar din România. Efectivele de huhurez mare, caprimulg, ciocănitoare de stejar, ciocârlie de pădure și sfrâncioc roșiatic sunt și ele cele mai mari comparativ cu celelalte situri din ţară, iar populaţia de cristel de câmp este semnificativă pe plan global. Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru ghionoaia sură.
Sighișoara-Târnava Mare este un sit SCI (Sit de Importanță Comunitară) desemnat în 2008 pentru habitatele de pajiște, lacuri, tufărișuri, zăvoaie, păduri de diferite tipuri (toate – habitate de interes european) și pentru numeroase specii protejate de floră și faună dependente de ele. Aria e de importanţă internaţională datorită pajiștilor de mare întindere, probabil ultimele din Europa, care sunt perfect funcţionale din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional al terenurilor a stabilit un echilibru între activităţile umane și natură, rămas aproape neschimbat din Evul Mediu.[contextly_auto_sidebar id=”RkpP3pHMFI2bA6y8pczjGWvSquhAC1Ym”]
Turiștii vor avea ocazia să observe aceste practici agricole tradiționale care întrețin de sute de ani pajiști cu cea mai diversă floră din Europa (conform părerilor experților străini care vizitează această zonă în mod regulat), să se bucure de priveliști deluroase și pline de felurite elemente naturale și semi-naturale – fânețe, pășuni cu arbori seculari, păduri, lacuri -, să vadă flori de câmp și fluturi, păsări răpitoare și stâne tradiționale (atenție la cățeii de stână!), să savureze produsele locale tradiționale, să descopere frumusețea și istoria satelor cu moștenire săsească.
construirea acestei rețele de trasee are tocmai scopul de a-i aduce pe oameni din orașele aglomerate și prăfuite și de la hrana de supermarket în natură, într-o zonă încă unică cel puțin la nivel european din punct de vedere al bogăției naturale, și la sursa hranei sănătoase, ale cărei metode de producție are efect benefic, stimulator asupra mediului, și nu dăunător (așa cum se întâmplă în cazul produselor convenționale obținute în sisteme industriale). De asemenea, rețeaua de trasee are o foarte importantă miză socio-economică – reprezintă un „produs” în jurul căruia localnicii își pot dezvolta o ofertă de turism rural, ca sursă suplimentară și în multe cazuri necesară de venit. În felul acesta, ei vor avea o motivație mai puternică de a proteja biodiversitatea și de a păstra practicile și tradițiile agricole și culinare, într-un context economic și politic din ce în ce mai dificil pentru micii producători.
