Omule drag, te simti dezamagit atunci cand ai investit in ceilalti, celalat.., in oameni in care ai crezut, pe care i-ai luat in barca cu tine crezand ca vei vasli in acelasi ritm, iar ei au facut miscarea lor impotriva curentului;
te simti ranit cand ai investit in prieteni alaturi de care te-ai lepadat de confortul tau pentru a-i ajuta , iar ei s-au dovedit absenti, indiferenti sau chiar te-au muscat de mana cand tu ai fost jos;
te simti amarat cand le-ai intins o mana, doua , trei.. celor care iti strigau ajutorul sau cand stii cand i-ai salvat cand si cat a stat in puterea ta, iar ei, la randu-le, uita sa-ti adreseze un salut sau un multumesc sau chiar te jignesc apoi;
te simti parasit cand fiecare de langa tine se preocupa de el, si uita sa-i pese TU „ce mai faci”, cand stii ca tie ti-a pasat in tot acest timp;
te simti tradat si neiubit cand cel/cea pe care il iubesti a luat de la tine clipele frumoase, atata timp cat tu AI AVUT ce sa dai, iar el/ea doar a primit;
te simti folosit atunci cand zornaitul zilnic al telefoanelor iti cere sa rezolvi pentru ceilalti ceea ce ei asteapta de tine, iar in weekend telefoanele nu suna sa te scoata macar unul dintre ei la o cafea sa sa vada cum iti merge;
te simti epuizat sa fii mereu „razboinicul luminii” in lupta pentru Bine si Corect, iar ceilalti sa-ti „dea’ la schimb Rau si Nedrept;
UNDE-I OMENIA !?
te simti coplesit sa te intrebi, obosit: ” Ce e cu lumea asta?! Incotro” , „Ce e cu oamenii?’ , „Unde-i omenia?”..iar la final sa tragi concluzia ca poate Tu esti cel care e pe contrasens!;
te simti confuz si bezmetic cautand valorile -frumos, bine, adevar, demnitate- iar ceilalti de catalogheaza pentru asta desuet sau „nebun idealist” sau perfectionist
te simti revoltat dar si neputincios cand iti dai seama ca NU POTI SA SCHIMBI LUMEA si ca e tot mai greu sa te imbunatatesti pe TINE pentru a apartine la CE?;
te simti singur, departe de ceilalti, de Lume, de TOT…si risti sa ramai doar Tu , cu Tine !
Si…, totusi, in tot acest timp TU AI FOST SINGUR, doar ai CREZUT ca esti cu Lumea, sau Lumea e cu tine !
DE CE?
Pentru ca toate aceste ASTEPTARI ale tale au fost doar un FILM. Un film pe care Tu l-ai proiectat pe un ecran de panza.
Si atunci care e problema!? Poti sa ii invinovatesti pe CEILALTI ca ei au fost PANZA?! Ca CEILALTI au fost ceea ce TU AI CREZUT despre ei?
Daca vrei sa gasesti raspunsul intelege ASTA ca pe un flux, incepand de la Sursa, Ecran si Filmul final!
Si vezi DE UNDE a plecat totul ! Raspuns: de la TINE !
Si totusi, daca Concluzia nu te altereaza, ci te imbunatateste, atunci inseamna ca AI INTELES! Era nevoie de ASTA pentru ca TU sa mai faci un pas important spre a fi OM!
Cu toate valorile morale, credintele, demnitatea, caracterul si iubirea de oameni pe care le-ai facut, odata cu aceste experiente, sa creasca in TINE !
Si SIGUR, pe undeva, ceva din ceea ce tu ai transmis, a inmugurit si la unii dintre Ceilalti, doar ca toamna rodirii lor se va vedea la primul cules, …!
Ma priveam ades , ca pe un strop in adincul marii, alaturi de alti stropi mai mari sau mai mici, ce o compun, cand m-am trezit intrebandu-ma .. Oare sant cu adevarat folositor marii? -Mam uitat la mine , stopul, realizand astfel ca de fapt , in mare sau pe plaja incinsa , tot singur stau, printre alti stropi sau pe malul incins , pana nu simt toti acelasi lucru, pana nu vad aceasi viziune ,pana nu-i dor aceleasi dureri ,in acelasi timp, nu le pasa..Iar eu , stropul , ma risipesc in van , incercand sa UNIFORMIZEZ LUMEA MEA.
Acum ma intreb , oare ce as face cu o lume unuiforma?! Cred ca m-as plictisi repede de ea si, as pleca sa gasesc altceva.. poate un adanc necunoscut,,.. poate o poteca neumblata, iata de ce nu ma pot supara pe cei care astazi m-au uitat si au uitat sa ma intrebe –Aloo,mai, mai traiesti?In sinea mea stiu ca poate asa ar trebuii sa fie ,dar… unde ar mai fi vointa de a descoperii altceva?Nu ma mai cunosc?
Ei pierd, si or sa vada , abia atunci cand din nou situatia se va repeta si eu… nu o sa mai fiu sa dau ajutorul sau afatul sau sprijinul necesar inimii lor, atunci m-or vedea ca pe un fum ..
nebagat in sema si asa cum a ajutat, fara pretentii. sti de fapt omule acesta-i secretul… mie mi-am facut bine ,nu tie, sufletul meu a vibrat inalt atunci , iar tu erai distras de durera ta, eu cantam pe culmi inalte ,pu rtat de BINELE ce ti-l-am putut face.. Daca acum cand toate sant trecute si-ti amintesti de mine, zambesti , am castigat, daca te strambi, tu pierzi, eu am avut clipa mea de glorie.. fiindu-ti aproape….. Si as gasi alt liman pe care sa ma topesc asemeni bobului de roua…
Foarte frumos si adevarat ! M-a uns la suflet Donescu Adrian. Iti multumesc, draga cititorule!
EXCELENT SI INSTRUCTIV ARTICOL. Ma faci sa renunt la medicamente si sa imbratisez ideile tale.
Tratamentul medicamentos singur nu rezolva problema. Este de mare importanta cunosterea de Sine, dezvoltarea ta personala. Multumesc pentru pararea exprimata.