Cand spun sau citesc un diagnostic de “depresie” multi il traduc drept o stare de tristete sau de apatie. Insa “depresia” nu este doar atat, nu este un moft si nicj nu vine doar ea singura. Pentru ca sa inteleaga cat mai multi, depresia reprezinta un simptom impreuna cu altele, cu care alcatuieste o boala sau o tulburare, cel mai frecvent fiind legata cu anxietatea. Dar pe langa tulburarea depresiv-anxioasa , adica tristete, apatie, letargie si multe altele , pe de-o parte, si neliniste, agitatie, pe de alta parte, depresia in sine poate fi o boala de sine statatoare si destul de grava atunci cand ajunge la o intensitate majora.
In acest caz tabloul simptomatologiei este foarte compex si chinuitor pentru pacient, iar tratamentul medicamentos si psihoterapia , precum si suportul familiei, sunt interventii care este bine sa functioneze impreuna pentru ca rezultatul sa fie eficient .
Unul dintre simptomele care sunt mai rar intalnite in depresie si mai greu de inteles si de acceptat de catre pacient il reprezinta PARESTEZIILE sau, in termeni populari amortelile membrelor sau partilor corpului. Stiintifc, ele sunt amintite in literatura de specialitate alaturi de Brahialgii si meralgii, care apar la trezirea din somn, manifestate prin parestezii, greutate si dureri, hiperestezie, cu localizare diversa: in regiunea bratelor, lombar, in zona musculaturii abdominale, si a coapselor.
Si de asemenea si de Nevrite migratoare, care au drept caracteristica localizarile de factura migratoare ale paresteziilor.
Insa este nevoie de un diagnostic diferential foarte précis pentru ca specialistul sa poata concluziona ca aceste parestezii fac parte din tabloul depresiei si asta numai dupa ce au fost eliminate oricare alte cauze care pot conduce la ele, cauze de natura neurologica, de pilda, sau ale unor infectii..Cauze certificate sau excluse ca urmare a unor investigatii clinice.
Ii este greu sa creada, unui pacient cu depresie, ca paresteziile, denumite de el drept amorteli in maini, picioare sau alte parti ale corpului, nu au o cauza organica. Ii este greu sa accepte ca poate sa nu-si simta mana, un picior, sau ambele..si ca acest lucru este o expresie prin care psihicul sau gaseste, la nivel somatic, un debuseu prin care sa-si elibereze tensiunea.
In studiile autorilor:. Kielholtz P., J. J. Lopey-Ibor, A. D. Jonas, apare termenul de echivalente afective sau echivalente depresive. Aceasta categorie de tulburari este alcatuita din manifestari de factura depresiva, care conduc la un tablou clinic extrem de divers, si care “mimeaza “ tulburari din cele mai variate. Astfel, s-a constatat ca exista un grup particular de echivalente depresive care se pot manifesta clinic sub forma unor semne si sindroame neurologice dintre cele mai diverse. Enachescu, (2007.
Si totusi raspunsul este DA, iti poate amorti mana, piciorul in depresie dar asta nu inseamna nici ca vei paraliza, nici ca nu te mai faci bine. Inseamna ca psihicul si sufletul tau vor sa-ti arate ca ai acumulat atat de multa presiune si tensiune care se vrea eliberata.
Tratamentul medicamentos pentru aceste simptome numite parestezii nu este unul aparte, caci ele nu sunt o boala ci sunt un simptom. Dar ele, paresteziile, sunt un indiciu care semnalizeaza existenta depresiei si anxietatii la cote de intensitate crescuta. Ca urmare a unui tratament medicamentos pentru tratarea depresiei si mai ales a anxietatii aceste simptome vor disparea in timp. In plus, administarea de vitamine din grupa B va contribui la refacerea retelelor neuronale implicate in depresie, la fel si calciul. Toate aseste abordari terapeutice vor fi aplicate ca urmare a recomandarii medicului specialist psihiatru.
Pe de alta parte, tratamentul psihoterapeutic de tipul mindfulness, tehnicile de relaxare, metodele de reducere a anxietatii si schimbarea stilului de viata-cu eliminarea stesorilor si o psiho-igiena adecvate au rol de adjuvant in refacerea cat mai rapida a pacientului.
Cel mai important aspect pentru ca pacientul sa isi recastige cat mai repede starea de bine si calitatea vietii il reprezinta INCREDEREA in echipa terapeutica: medic psihiatru, psihoterapeut, psiholog. Cu cat intelege si accepta mai repede sa stopeze sirul investigatilor de tip “imi caut bolile”, cu cat isi intelege starile si intelege sa respecte indicatiile echipei, cu atat suferinta lui va scadea pana la vindecare.
Forma maxima in care paresteziile se manifesta, intr-un tablou cu substrat psihic, este tulburarea de conversie, numita si “isterie” si care, dincolo de termenul cu nuante peiorative, presupune pentru pacient o suferinta majora: Tulburarea de conversie este o afecţiune care se caracterizează prin prezenţa unor simptome cum ar fi tremurături, paralizii sau parestezii. Aceste simptome nu au însă un substrat anatomic neurologic ci apar ca răspuns la dificultăţile din viaţa pacientului..
Psiholog specializat psihologie clinica -Mirela Pui
[contextly_auto_sidebar id=”dn397BrAQZwiL9F0It6GYWVwuwxXfYEh”]
