Afacerea unei familii din Tălmaciu a făcut reclamă bună României în Anglia și Italia. Cârnații cu busuioc și făcuți acasă la familia Oancea sunt făcuți după o rețetă din străbuni fără ingrediente care să dăuneze sănătății.
O afacere de familie dezvoltată cu foarte multă pasiune în localitatea Tălmaciu, judeţul Sibiu, a ajuns subiect de reportaj la BBC, dar şi sursă de aprovizionare cu mâncare sută la sută sănătoasă pentru clienţi dintre cei mai pretenţioşi. Gustoşii cârnaţi sunt produşi de familia Oancea, după o reţetă din străbuni, conform adevărul.ro.
Povestea începe cu o reţetă de cârnaţi cu busuioc, veche de mai bine de 100 de ani, moştenită de Maria Oancea (48 de ani, fost cadru medical) de la străbunicul său. Reţeta vine odată cu legenda cetelor de juni care colindau odinioară satul Tălmăcel.
„Toate gazdele ofereau cetelor de juni un colac. Oficialii satului, preotul, primarul şi notarul, pe lângă colac dădeau şi un cârnat. Străbunicul a fost o perioadă primarul satului Tălmăcel, şi îi plăcea să vorbeascu tinerii a doua zi ”Ne-a dat primarul nişte cârnaţi cu busuioc, popa nu ne-a dat, notarul nu ne-a dat, aveau ceva de mirosea de numa când i-am prăjit şi nu ne-au ars pe piept”. Aici este un mare secret pe care nu pot să-l spun. Bunicul a făcut mai departe cârnaţi cu busuioc, respectând reţeta cu stricteţe de la tatăl lui”, povesteşte Maria Oancea.
Pentru că procesul tehnologic e foarte lung, mama ei a renunţat să-i mai facă însă ea, de dragul tradiţiei şi a amintirii de suflet pe care i-o păstrează bunicului, a dus aproape cu încăpăţânare reţeta mai departe. Iar când fiul lor, student la Facultatea de Industrie Alimentară, s-a întrebat ce va face odată cu terminarea studiilor, s-au hotărât să înceapă să facă şi pentru alţii, nu doar pentru ei, produse tradiţionale.
Aşa a început o poveste delicioasă la propriu, de care s-au îndrăgostit în timp mii de consumatori din toată România. „Nu am renunţat niciodată la reţeta originală. Cârnaţii şi reţeta asta au ceva foarte special, pe care nu pot să-l spun, străbunicul meu s-ar zvârcoli în mormânt dacă aş spune chestia asta”, spune zâmbind Maria Oancea.
Cârnaţii cu busuioc, vedete la BBC în Anglia
În 2009, când au început, s-au dus cu reţetele la cei de la organizaţia Slow Food, unde au găsit un sprijin extraordinar. În primăvara anului 2009, erau deja cu produsele la Bucureşti, la Târgul Ţăranului Român. Un an mai târziu, în 2010, au reprezentat România la un târg internaţional de produse tradiţionale din Torino, Italia, produsele lor fiind expuse alături de dulceţurile de la Saschiz şi brânza de la Bran, dar şi alături de produse tradiţionale din toată lumea. Au avut mare noroc cu o româncă, studentă în Italia la Industrie Alimentară, care îşi făcea masterul pe produse din carne şi care, după ce i-a descoperit, a venit zilnic, după cursuri, a stat la standul lor şi le-a vorbit italienilor despre minunăţiile făcute la Sibiu.
Numărul vizitatorilor a fost impresionant iar produsele au devenit subiect de reportaj la Rai Uno şi BBC. [contextly_auto_sidebar id=”j7gPJkFcHJcVOKsyEuORUYWUUoOZ8xKr”]
”După ce gustau toată lumea cumpăra, m-am dus dimineaţa la stand şi am găsit clienţii acolo, cu o zi înainte au gustat şi veniseră să cumpere. Cei de la Rai Uno şi BBC au făcut reportaje, ştiau că venim din România, au vrut să ştie de ce facem asta, BBC spre exemplu erau foarte interesaţi de ce revenim la produsul tradiţional, că e clar că nu am revenit numai de dragul tradiţiei, am revenit în primul rând din cauza pericolului la care e expusă toată populaţia cu produsele astea artificiale cu tot felul de amelioratori şi E-uri şi înlocuitori din carne, acolo au fost discuţii de felul ăsta şi foarte mult axate pe mâncare sănătoasă, fără E-uri, fără conservanţi”, povesteşte Maria Oancea.
Totul fără conservanți
Au revenit în ţară şi afacerea a curs aproape de la sine, dezvoltându-se odată cu cerinţele clienţilor. Soţii Oancea, Maria şi soţul ei Constantin (50 de ani, fost cadru militar) au dezvoltat o relaţie specială cu clienţii lor, şi fiecare produs nou ia naştere la sugestia lor iar reţeta se definitivează în funcţie de preferinţele lor. Totul, însă, după aceeaşi regulă de bază: fără niciun fel de conservanţi artificiali. ” Relaţia directă cu clientul este cheia succesului. Avem consumatori şi români şi străini, foarte receptivi pentru a consuma aceste produse au fost persoanele între 35 şi 50 de ani, ei au fost primii clienţi. La rândul lor şi-au educat copiii. Ca şi pregătire sunt numai persoane cu studii superioare, poate şi veniturile le permit. Sunt foarte foarte mulţi cu pregătire medicală, ştiu despre ce e ce vorba şi ce trebuie să mănânce, la rândul lor au educat şi alţi prieteni, cunoştinţe. Ori de câte ori fac o reţetă nouă o duc întâi la degustat şi mă consult cu dumnealor, mai trebuie un pic de sare, mai trebuie un pic de piper sau e suficient, e ok, rămâne aşa. M-au rugat de exemplu tot timpul să le fac nişte crenvurşti la copii, sunt total diferiţi faţă de restul, sunt numai carne, sare, piper, şi le-am pus un pic de coriandru, le-am scos usturoiul şi le-am pus coriandru, şi s-au obişnuit fără probleme. Au cumpărat, au văzut că apa nu se colorează, nu se umflă la fierbere, crenvurştii nu crapă. Nu aveam ce să pun la parizer, e aceeaşi combinaţie – 60 la sută carne de vită, 40 la sută carne de porc, dar nu poate să aibă acelaşi gust, şi i-am pus nucşoară. Tot pentru că a cerut piaţa am creat nişte salamuri de porc, cu usturoi şi fără usturoi, sare piper şi un pic de nucşoară. Foarte multe produse le-am creat că le-a cerut piaţa, după discuţii cu consumatorii. Noi am stabilit o relaţie foarte apropiată cu consumatorii”, spune Maria Oancea. Mulţi dintre clienţii lor fac cumpărături pentru rude sau prieteni din străinătate, şi trimit produsele făcute la Tălmaciu în toată lumea.
Cârnaţii cu busuioc, de exemplu, se vând cu 35 de lei kilogramul, pecia Păltiniş cu 55 de lei kilogramul iar crenvurştii şi parizerul cu 30, 35 de lei kilogramul. Profitul este undeva la 10-12 la sută pe an. Citește continuarea pe Adevărul.
