VIITORUL PĂLTINIŞULUI – Fără eoliene dar cu multe pârtii de schi şi alte atracţii

Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor de la Universitatea ”Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, a  finalizat la comanda celor de la Consiliul Județean Sibiu, un studiu de evaluare adecvată pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș-Cindrel.

Studiul care a fost depus la Agenția de Protecția Mediului Sibiu analizează în amănunt situația actuală din perimetrul stațiunii Păltiniș și oferă soluții de dezvoltare a acesteai pe termen scurt, mediu, lung și de perspectivă, respectiv pentru următorii 15 ani. Studiul scoate la iveală recomandări precum cele de dezvoltare a turismului prin atragerea practicanților de sporturi de iarnă, respectiv prin dezvoltarea numărului de pârtii de schi. Tot din acest studiu aflăm și că apariția  unor parcuri eoliene în zona Păltiniș, ar fi total neadecvată și ar speria oarecum turiștii care vor veni în zonă.

Iată mai jos câteva părți din studiul comandat de Consiliul Județean Sibiu

Documentaţia Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal ,,Păltiniş–Cindrel” a fost elaborat de un consorţiu format din URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT şi ALPINCONCEPT SRL, având ca beneficiar şi utilizator Consiliul Judeţean Sibiu. Scopul urmărit de Consiliul Judeţean Sibiu este să realizeze o infrastructură turistică în zona munţilor Cindrel, cu centrul de greutate staţiunea Păltiniş, astfel încât în această zonă să se dezvolte un turism cu activităţi diverse în cele patru anotimpuri. Această dezvoltare se va face în concordanţă cu condiţiile şi necesităţile zonei de influenţă imediată a mun. Sibiu şi cu cele ale judeţului în general. O etapă în realizarea acestui scop o constituie elaborarea prezentei documentaţii a PATZIC „Păltiniş-Cindrel”.

Perioada de implementare a proiectului
Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programelor de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială a planului va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (5 ani), mediu şi lung (10 ani) şi de perspectivă (15 ani).
Pentru PATZIC ,,Păltiniş – Cindrel” se va avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean şi cel Periurban al Mun. Sibiu, cu programele operaţionale sectoriale şi cu documentele europene care privesc România ca ţară membra UE. Conform Legii 350/2001, prevederile aprobate ale Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliază.

Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
Ca urmare a implementării proiectului vor fi generate activități de tip servicii turistice, ceea ce conduce la creșterea numărului locurilor de muncă în zonă, respectiv la creșterea potențialului turistic al acesteia, în condițiile respectării calității mediului înconjurător. Infrastructura pentru turism este una dintre cele mai importante categorii de dotări din localităţile zonei, având în vedere resursele naturale şi antropice de excepţie prezente aici.
Din situaţia prezentată în raportul Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu reiese că o mare parte a locurilor de cazare din zonă sunt în hoteluri şi moteluri (cca. 60%). O altă categorie importantă a structurilor de cazare o reprezintă pensiunile şi vilele turistice care în mun. Sibiu totalizează cca. 30 % din totalul localităţii, iar în Mărginimea Sibiului, mediu preponderent rural, acestea reprezintă peste 70%. În staţiunea Păltiniş majoritatea locurilor de cazare sunt în hoteluri, cca. 20% funcţionează în pensiuni iar restul în cabane. Această situaţie este relativ defavorabilă pentru o staţiune montană frecventată în mare măsură de persoane tinere (44% din turiştii pe plan judeţean sunt între 26 şi 45 de ani), ale căror venituri şi interese nu sunt în concordanţă cu oferta de cazare şi masă din staţiune.
Oferta de cazare în hoteluri şi de masă la restaurant este mai adecvată turiştilor străini, care reprezintă însă doar 30% din vizitatori din judeţ şi care, având o slabă ofertă de activităţi, au şi o durată medie de şedere mai scurtă decât cei autohtoni (2,67 zile pentru străini faţă de 3,28 zile pentru români).

Estimarea potenţialului primire şi de dezvoltare a fondului construit a localităţii Păltiniş
În cadrul procesului de întocmire a planului, una din sarcini a constat în estimarea potențialului de dezvoltare a localităţii Păltiniş, care se poate exprima pentru început prin numărul de locuri în unităţi de cazare (hoteluri, hosteluri, pensiuni, vile, etc.) şi în reşedinţe secundare private. Pe lângă aceste capacităţi mai trebuie avut în vedere numărul de personalului angajat în activităţile staţiunii, din care o parte vor avea o reşedinţă în cadrul localităţii, restul făcând naveta în localităţile limitrofe. Teritoriul administrativ al staţiunii Păltiniş are o suprafaţă de 296 ha, care are un potenţial de dezvoltare de minim 3000 persoane (calculat cu o densitate medie a populaţiei în zona efectiv construită de 20 pers/ha, specifică unor localităţi din zonă şi considerând că aceasta reprezintă 1/2 din suprafaţa totală a staţiunii), adică de cca. 6 ori capacitatea sa actuală de primire.
Capacitatea maximă a unităţilor de cazare este de ordinul a 5000 de locuri, estimată în raport cu domeniul schiabil, evaluată la o capacitate totală de cca. 7000 de schiori.
Capacitate domeniu schiabil: 7.000 schiori
Capacitate totală a staţiunii: 10.000 persoane
Ipoteza luată în calcul este cea a cazării în staţiune la 50 % din capacitatea totală de primire a zonei (10.000 persoane), şi o cotă de ocupare în unităţi de cazare de maxim de 70%. Cealaltă jumătate se presupune a fi formată din turişti cazaţi în localităţile din apropiere, precum şi din clientela de o zi a staţiunii.

Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat
La momentul actual nu sunt alte proiecte funcționale care ar putea genera impact cumulativ cu
proiectul analizat. Un alt proiect prevăzut a se realiza în zonă se referă la parcul eolian, aflat la stadiul de proiect, respectiv de obținere a diverselor autorizații pentru funcționare. În principiu, doar două dintre elicele prevăzute a fi amplasate în parcul eolian se află în vecinătatea zonei studiate. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului este dat în principal de zgomotul produs de acestea, un impactul asupra păsărilor din zonă și impactul asupra peisajului.
Implementarea unui parc eolian pe culmile înconjurătoare stațiunii Păltiniș nu va afecta flora și habitatele, va interacționa slab cu avifauna, în schimb va deteriora grav peisajul natural al regiunii. Stațiunea are deja probleme mari cu atractivitatea peisajului, iar construirea acestor obiective care amintesc de un peisaj industrial va duce la scăderea drastică a atractivității peisajului.

Problema conservării habitatelor și a extinderii pistelor de schi și a traseelor turistice
Cele două habitate nu au un caracter prioritar. Desigur, am constatat întotdeauna o puternică opoziție din partea unor ONG-uri de mediu privind implementarea sau extinderea unor stațiuni de schi adesea fiind implicate „distrugerea habitatului prioritar 6230*”. După cum arătam pajiștile de Nardus stricta din perimetrul Păltiniș nu corespund sub nici o formă acestui habitat. Defrișarea unor porțiuni de pădure de molid pentru instalarea de noi pârtii de schi nu duce sub nici o formă la afectarea considerabilă a habitatelor de tip 6410 din perimetrul Munților Cindrel.
Trebuie să înțelegem odată entru totdeauna că nu crearea de stațiuni de schi sau extinderea celor existente este principalul element ce duce la distrugerea de habitate forestiere și de pajiști montane, dimpotrivă. Cele două fenomene ce crează la ora actuală distrugeri iremediabile în Carpați la scară generală sunt defrișările și suprapășunatul cu ovine. Ambele constituie baza a două „industrii” extrem de distructive care devorează cele mai importante areale montane de la noi din țară.

Oieritul dăunează
Creșterea la scară „industrială” a oilor la un nivel ce nu are nici un fel de legătură cu practicile tradiționale este din păcate și puternic subvenționată din fonduri europene fapt ce a dus la o adevărată explozie a suprapășunatului în pajiștile din toată țara și la distrugerea accelerată a acestora. Defrișările rase de asemenea lasă suprafețe incredibil de mari dezgolite inclusic în Munții Cindrel.
Crearea și extinderea stațiunilor de schi integrate în rețelele ecoturistice locale oferă locuri de muncă și oportunități de afaceri în număr mare comunităților locale ceea ce slăbește acest gen de presiuni asupra mediului și, cel mai important, motivează aceste comunități pentru conservarea peisajului, pentru a păstra atractivitatea arealului turistic respectiv. O problemă specială în cazul stațiunii Păltiniș o constituie chiar acoperirea mare de către pădurile boreale de molid a perspectivei. După cum se știe, unul dintre punctele cele mai importante ale atractivității turistice ale unei stațiuni montane de schi este peisajul oferit. Tocmai din acest punct de vedere stațiunea a avut dintotdeauna și are mult de suferit, domeniul schiabil actual neavând decât foarte puțin de oferit.

Problema amplasării de turbine eoliene și a unor helioparcuri
Subliniem de la bun început că în vederea îmbunătățirii calității perspectivei asupra peisajului montan înconjurător fapt atât de important în cazul particular al stațiunii Păltiniș, așa cum precizam mai sus, amplasarea de turbine eoliene și helioparcuri pe principalele culmi / vârfuri din preajma stațiunii nu este în nici un caz o idee benefică.
Dacă în urma deschiderii perspectivei asupra munților înconjurători prin realizarea uneia din variantele de extindere a domeniului schiabil turiștii vor vedea în jur între 5-10 turbine eoliene și structurile caracteristice ale helioparcurilor, atractivitatea naturală a peisajului montan ca scădea în mod sigur dramatic.
Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului
Fazele de construcție, operare și eventuală dezafactare a proiectului vor fi stabilite cu exactitate la faza de proiect. Variantele posibile sunt prevăzute în documentaţia Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal  ,,Păltiniş–Cindrel”.
Două variante principale de extindere a domeniului schiabil au fost propuse cu ocazia consultărilor pentru realizarea PATZIC
Varianta I de dezvoltare a domeniului schiabil cuprinde 2 etape de dezvoltare incluzând şi zona de legătură cu domeniul schiabil Arena Platoş.

Prima etapă de dezvoltare a domeniului schiabil existent în Păltiniş prevede zona ce se extinde de la sud de drumul spre Şanta catre muntele Bătrâna, până la cota 1820, incluzând şi zona Onceşti. Această primă etapa de dezvoltare presupune amenajarea de pârtii verzi (nivel de dificultate uşor) pentru schiori începători, pârtii albastre, roşii, neagre pentru schiorii medii si experimentaţi. Aceste pârtii vor fi deservite prin construirea a 3 instalaţii de transport pe cablu. O prima instalaţie face legătura dintre zona de acces la pârtii, din intravilanul staţiunii Păltiniş (intersecţia cu drumul spre Şanta), de la cota 1380, şi vârful Onceşti, la cota 1680. O altă instalaţie asigura legătura dintre valea Dănesei (1280 m) şi vârful Onceşti. O a treia instalaţie leagă Valea Dănesei cu muntele Bătrâna la cota 1820.
Etapa a 2-a de dezvoltare presupune extinderea domeniului schiabil până la Muchia Cotorăşti (până la graniţa cu comuna Cristian) şi vârful Surdu în partea de vest şi sud-vest, iar către sud până la vârful Bătrâna, pe teritoriul comunei Poplaca, şi pe teritoriul comunei Răşinari către sud-est coborând până la cota 1380, în partea de est a drumului judeţean DJ 106N .
În această etapă se propune construirea altor 3 instalaţii de transport pe cablu astfel: una care urcă de la cota 1400 de pe Valea Cotorăşti până la 1960 metri la Vârful Surdu, o alta care face legătura dintre cota 1600 din apropierea drumului judeţean DJ 106N şi cota 1380 de pe valea Bătrâna Mică, şi o a treia care leagă acest punct cu vârful Bătrâna (1911m).
În oricare dintre aceste etape, legătura cu Arena Platoş se va putea face prin construirea unei instalaţii de transport pe cablu care leagă Arena Platoş de Valea pârâului Şăntuţa, deservind câteva pârtii. Din acest punct se propune construirea unei instalaţii de transport pe cablu care să ducă schiorii până în punctul prevazut pe Onceşti, de unde aceştia pot reveni sau au acces în restul domeniului.
[contextly_auto_sidebar id=”pd0h03bI87anf6QnZJRoNq08zjw8LddY”]
Varianta a II-a de extindere a domeniului schiabil cuprinde de asemenea 2 etape de dezvoltare ce includ şi zona de legatură cu domeniul schiabil Arena Platoş.
Spre deosebire de varianta I, prima etapa de dezvoltare a aceastei variante include arealul dintre zona de acces la pârtii, din intravilanul staţiunii Păltiniş (intersecţia cu drumul spre Şanta) şi Muntele Bătrâna la cota 1800, iar zona cuprinsă între pârtia existentă şi drumul spre Şanta, care în varianta I era propusă spre extindere în prima etapă, este propusă în acest caz spre dezvoltare în etapa a doua, etapă care include şi zona de la est de Păltiniş, şi spre vest şi sud-vest zona ce se întinde până la Muchia Cotorăşti şi vârful Surdu (până a graniţa cu Comuna Cristian), iar către sud până la vârful Bătrâna, pe teritoriul Comunei Poplaca, precum şi pe teritoriul comunei Răşinari, coborând către sud-est până la cota 1380.
O procedură specială este legată amenajarea zonelor afectate practicării sporturilor de iarnă şi altor activităţi propuse în teritoriul extravilan al localităţii. Aceste terenuri, aflate în majoritate în zone cu funcţiune silvică, destinate în special realizării pârtiilor de schi şi a altor sporturi de iarnă, precum şi instalaţiilor de transport pe cablu aferente acestora, trebuie să facă obiectul unor faze de proiectare mai aprofundate (anteproiect, studiu de fezabilitate, proiect tehnic) care se vor întemeia pe planurile de planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, avizate şi aprobate.
Pe baza acestor proiecte se va realiza scoaterea definitivă din fondul forestier a suprafeţelor aferente acestor funcţiuni, conform procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Concluzii
În cadrul Evaluării de mediu a Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal Păltiniș-Cindrel, s-a ajuns la concluzia că Alternativa I, respectiv scenariul dezvoltării restrânse–propusă și în
cadrul PATZIC este cea mai bună variantă de dezvoltare a zonei, cu următoarele observații:
A.    Scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor prevăzute pentru practicarea schiului şi a altor activităţi turistice, precum şi a instalaţiilor de transport pe cablu aferente acestora, să se realizeze prin compensare (împădurire) cu terenuri echivalente ca suprafaţă şi bonitate, potrivit legislaţiei silvice în vigoare.
B.    Deși în memoriul de prezentare a situației existente în zona studiată se menționează că aceasta nu prezintă interes deosebit pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă eoliană (pagina 40 în memoriu), acest potențial se pare că există. Realizarea unui parc cu centrale eoliene nu face obiectul acestei lucrări, existența acestora în zona de studiu fiind evaluată prin prisma unui eventual impact sinergic, însă o evaluare completă a impactului generat de acestea asupra mediului va fi realizată prin documentații separate, conform legislației de mediu în vigoare. Se poate spune că realizarea unui parc cu centrale eoliene în zona studiată poate avea parțial un impact negativ din punct de vedere peisagistic, impactul asupra florei și faunei din zonă nefiind unul semnificativ. Se recomandă, din nou, ca orice investiție realizată în acest domeniu să fie supusă evaluării de mediu conform normelor și legislației în vigoare.
C.    Măsurile antierozionale propuse în perimetrul Gușterița, nu sunt neapărat necesare, implementarea lor ducând la pierderi inutile de habitat forestier. Pădurea existentă pe amplasment realizează, de fapt, o bună stabilizare a suprafeței perimetrului Gușterița, nefiind astfel necesare alt tip de măsuri.
D.    Principalele elemente care afectează biodiversitatea zonei pe termen lung nu sunt elementele de amenajare a teritoriului prevăzute în cadrul PATZIC, ci defrișările masive pe suprafețe largi, legale sau ilegale, precum și supra-pășunatul cu ovine din etajul alpin și subalpin, care, de asemenea, pot afecta stabilitatea versanților.
E.    Realizarea proiectului prevăzut în PATZIC va genera o creștere a atractivității turistice a zonei, cu implicații pozitive pentru comunitate și impact de mediu acceptabil.

VEZI AICI TOT RAPORTUL!