Patrick Soon-Shiong este un medic destul de bizar. Este cel mai bogat om din Los Angeles – un oraş care nu duce lipsă oricum de multimilionari – şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume datorită medicamentului împotriva cancerului Abraxane; lansat în anul 1991, Abraxane l-a îmbogăţit pe Soon-Shing care are acum o avere estimată la 13.3 miliarde de dolari.
Planul nu este unul nou, noutatea constă în maniera inedită şi scala la care se doreşte implementarea acestuia. Chirurgul este conştient de faima şi de notorietatea pe care i-o oferă poziţia sa şi intenţionează să se folosească de această poziţie privilegiată pentru a crea o reţea mondială de informaţie genetică; această reţea i-ar permite să acţioneze prompt împotriva cancerului. Proiectul urmăreşte identificarea anomaliilor genetice care favorizează apariţia cancerului.
În general, obţinerea unei analize genetice poate dura săptămâni întregi, iar acest lucru nu face decât să întârzie începerea tratamentului. Soon-Shiong promite să creeze un sistem de supercomputere care va manipula datele pacientului şi le va contrasta cu datele primite de pe întreg globul astfel încât diagnosticul va putea fi oferit în 47 de secunde. Aceste date sunt înregistrate de un dispozitiv creat de către Blackberry; dispozitivul pune la dispoziţie medicilor întreaga informaţie genetică şi indică tratamentul corespunzător.
Revoluţia datelor ajunge şi în medicină
Proiectul lui Soon-Shiong este unul de anvergură mondială, aşa cum însuşi a declarat luna aceasta în cadrul emisiunii 60 minutes difuzată de CBS. Chirurgul propune o metodă inedită de a vindeca pacienţii care sunt diagnosticaţi cu cancer: cu ajutorul identificării genelor care facilitează apariţia acestei boli, fiecare tip de cancer în parte va fi tratat în funcţie de mutaţia genetică suferită de către subiect şi nu în funcţie de partea corpului în care cancerul s-a dezvoltat – metodă aplicată în prezent.
Tehnologia de astăzi permite crearea unei asemenea baze de date care să permită accesarea informaţiei într-un timp record. Aşa cum însuşi Soon-Shiong spune într-un articol publicat în revista Forbes, „în curând vom avea mai multă informaţie la dispoziţia noastră decât oricând altcândva în istoria omenirii”. Accesarea facilă a acestei reţele de informaţii ne va ajuta să fim mereu cu un pas înaintea acestei boli şi va reduce considerabil incidenţa apariţiei cancerului.
Totodată, această metodă poate fi aplicată şi în ceea ce priveşte alte afecţiuni. Conform Business Insider, această reţea mondială ne va ajuta să aflăm dacă, de exemplu, vom cheli sau dacă vom suferi de fibroză chistică. Procesul de diagnosticare va fi foarte simplu: ne vom duce la medic, acesta va avea la dispoziţie toate datele noastre medicale centralizate pe un supercomputer care va permite compararea datelor personale cu datele altor pacienţi la nivel mondial, inclusiv cu cei decedaţi. Acest proces va facilita eliberarea unui tratament personalizat şi, totodată, îi va permite medicului să îşi monitorizeze pacienţii de la distanţă.
Un viitor plauzibil, dar îndepărtat
În mod evident, există şi persoane care îl acuză pe Soon-Shiong că ar crea speranţe deşarte, însă chirurgul nu pare a se lăsa intimidat.
„Patrick este un adevărat showman şi mă deranjează afirmaţia sa cum că ar fi rezolvat probleme pe care nimeni nu a reuşit să le rezolve în ultimii 20 de ani”, spune John Halamka în articolul din revista Forbes. Halamka este purtătorul de cuvânt al Centrului Medical Beth Israel Deaconess din Boston şi printre primele persoane ale căror ADN a fost supus secvenţierii. Halamka a declarat şi că este destul de suspicios în privinţa celor 47 de secunde în care Soon-Shiong a declarat că va primi diagnosticul, având în vedere că, în mod obişnuit, acest proces durează până la 11 săptămâni. O cifră mai realistă ar fi cea de 24 de ore care este oricum o alternativă mult mai bună decât 11 săptămâni.
În prezent, medicul Patrick Soon-Shiong susţine că poate să supună analizei până la 500 de genomuri pe zi, iar această cifră poate creşte până la 4000 până la sfârşitul anului 2015. Acesta este încă un exemplu al iniţiativei personale pe care Shiong intenţionează să o ducă la bun sfârşit, încercând să ajungă acolo unde sistemul public medical nu poate: „Spitalele nu sunt suficient de bine organizate şi nici nu dispun de finanţarea corespunzătoare pentru întreţinerea unei asemenea infrastructuri informaţionale”. Însă Soon-Shiong dispune de capitalul necesar demarării acestui proces; acesta a achiziţionat deja câteva companii care vor contribui la obţinerea rezultatului dorit precum iSirona care conectează aparatura din spital la sistemele informaţionale mondiale sau GlowCap, un dispozitiv care se aprinde în momentul în care pacienţii trebuie să îşi ia medicamentele.
Există şi oameni care au încredere în viabilitatea proiectului lui Soon-Shiong şi care cred că va fi un proiect binevenit la nivel mondial chiar dacă va mai dura până când va fi implementat. Ziaristul Matthew Harper de la revista Forbes afirmă: „Am observat eforturile lui Soon-Shiong pe parcursul anilor şi cred cu tărie că va ieşi ceva real din acestea, dar trebuie să avem grijă să nu creăm speranţe deşarte – un proiect de o asemenea anvergură nu se va finaliza de pe o zi pe alta”.