Actualul premier a primit 3.836.093 de voturi, în timp ce primarul Sibiului, Klaus Iohannis a fost votat de 2.881.406 români. Iohannis are de recuperat o diferenţă de 954.000 de voturi, adică peste 10 procente. Totul depinde de câteva județe în care situația voturilor se poate schimba RADICAL!
Scrutinele prezidenţiale din ultimii 25 au arătat însă în România că, pentru a fi sigur de locul la Cotroceni, un candidat are nevoie de cel puţin 5.200.000 de voturi.
Patru milioane de voturi, peste cele încredinţate deja lui Victor Ponta sau lui Klaus Iohannis duminică, vor decide pe 16 noiembrie cine va fi viitorul preşedinte al României.
Trei milioane sunt, în mare, cele pe care candidaţii intraţi în turul al doilea le dispută în urma descalificării lui Călin Popescu Tăriceanu, a Elenei Udrea, a Monicăi Macovei, a lui Corneliu Vadim Tudor, a lui Kelemen Hunor sau a lui Teodor Meleşcanu. Alte câteva sute de mii, arată istoricul scrutinelor precedente, sunt însă voturi noi, ale unor alegători care vin direct în turul decisiv. În anul 2009, numărul lor a fost de 762.000, prezenţa crescând de la un tur la altul cu 8%, ceea ce a răsturnat şi clasamentul iniţial.
După anunţarea rezultatelor finale de către Biroul Electoral Central pentru alegerile din 2 noiembrie, Gândul a analizat pe baza scorurilor de la alegerile europarlamentare din mai, cât din suma voturilor primite duminică de Ponta şi Iohannis a venit din schema clasică a aparatului de partid, cât au reuşit cele două alianţe politice să mobilizeze în plus, avându-i candidaţi oficiali şi ce judeţe pot aduce surprize pe 16 noiembrie.
Județe ”coșmar” pentru Iohannis
Dacă Iohannis are judeţe în care propriul partid l-a tras sub scorul de la europarlamentare – ca în Călăraşi sau Teleorman – sau a obţinut pe fondul unor conflicte interne mult sub pragul impus de la centru – ca în Botoşani, Hunedoara sau Giurgiu – , Ponta a câştigat teren considerabil în judeţe în care Puterea a atras de partea sa primarii, prin ordonanţa racolării legale (Iaşi, Buzău), dar şi acolo unde Justiţia a băgat spaima în partid – Constanţa, Ialomiţa, Prahova, Brăila, Teleorman, Mehedinţi.
Ponta creşte în Iaşi, Prahova şi Constanţa, Iohannis la Sibiu, Cluj şi Timiş
Aşa cum arată tabloul cifrelor după primul tur de scrutin, Victor Ponta a luat 3.836.093 de voturi (40,44%), iar Klaus Iohannis 2.881.406 (30,37%), la diferenţă de 954.000 de voturi.
Ca număr de voturi, scorurile-record ale lui Victor Ponta sunt cele din Dolj, unde a obţinut 173.687 de voturi, din Iaşi – 150.499 de voturi şi din Olt – 129.800 de voturi. De cealaltă parte, votanţii cei mai mulţi ai lui Iohannis vin din Sibiu – 151.841, din Cluj – 139.309 şi din Timiş – 130.411.
O comparaţie cu voturile obţinute la alegerile europarlamentare din luna mai de alianţele care i-au susţinut în primul tur, considerate de regulă voturi politice, strânse după algoritmul aparatului de partid, arată că Iohannis a strâns 1.219.841 de voturi peste scorul partidelor, iar Ponta 1.742.859.
Sibiul, Clujul și Brașovul îl trag în sus pe Klaus Iohannis
Creşterea spectaculoasă în dreptul lui Iohannis, de 112.500 de voturi, a venit de la Sibiu, judeţul său de origine, în care candidatul ACL a luat şi scorul cel mai mare: 69,87%. Ponta pe de altă parte a urcat fulminant (luând cu 82.250 de voturi mai mult decât PSD-UNPR-PC’ în luna mai) în judeţul Iaşi, acolo unde PSD a pierdut municipiul pentru prima dată în ultimii 20 de ani, însă a câştigat judeţul după racolarea, în octombrie, a 26 de primari de la PNL şi PDL.
Pe harta creşterii în popularitate, rezultată din diferenţa dintre voturile din noiembrie şi cele din mai ale ACL, respectiv PSD-UNPR-PC, Iohannis are de partea sa judeţele Cluj (80.900 de voturi în plus), Timiş (un plus de 77.500 de voturi), Alba (un plus de 39.600 de voturi), Mureş (41.700 peste luna mai), Bihor (40.900 în plus), Braşov (55.500 în plus), Maramureş (35.100), dar şi, cu o creştere mai modestă, Sălajul, Satu Mare şi Bistriţa Năsăud.
Ponta i-a luat fața lui Iohannis în Călărași și Teleorman
Semnificativ este însă şi faptul că în două judeţe, Călăraşi şi Teleorman, Iohannis a luat mai puţin decât numărul de voturi obţinut de partidele care compun azi ACL la europarlamentare. Dacă Teleorman este un cunoscut fief PSD, Călăraşi a fost la europarlamentare singurului judeţ în care PNL, fără nicio formulă de alianţă, a bătut PSD.
Ponta, de cealaltă parte, a mobilizat, prin candidatura sa judeţele Argeş (65.907 voturi obţinute în plus faţă de luna mai), Bacău (60.355), Buzău (34.061), Călăraşi (37.000), Constanţa (66.600 de voturi în plus faţă de luna mai), Dolj (56.000), Iaşi (82.000 în plus peste scorul partidului), Neamţ (54.565), Prahova (73.000), Suceava (56.000), Vasclui (35.000), Vrancea (31.000), Mehedinţi (26.000)
Câteva dintre judeţele în care PSD s-a mobilizat exemplar – Constanţa, Ialomiţa, Brăila, Prahova, Mehedinţi – au fost în ultimele luni subiecte de presă după anchetele deschise de procurori în legătură cu şefii Consiliilor Judeţene. Altele sunt cele în care racolarea primarilor a dat rezultatele aşteptate de partide. Astfel, după expirarea termenului de 45 de zile în care aleşii locali au putut schimba partidui, pesedişţtii au reuşit în Buzău o captură importantă: pe preşedintele Consiliului Judeţean Cristian Bîgiu împreună cu 32 de primari ACL. O multare semnificativă dintr-o tabără în alta este şi cea de la Iaşi, Gheorghe Nichita reuşind să atragă în PSD 26 de primari de la PNL şi PDL, căştigând controlul a 70% din primăriile din judeţ.
Etnicii maghiari, prima „deviere”. Cine mai poate schimba scorul turului întâi
Pentru a atinge pragul care a dat, în ultimii ani, preşedintele, de 5,2 milioane de voturi, atât Victor Ponta cât şi Klaus Iohannis mai au de convins câteva milioane de alegători. Candidatul PSD mai are nevoie de încă 1.360.000 de voturi, iar cel al ACL de cel puţin 2.300.000.
printre judeţele care pot aduce cele mai semnificative surprize se numără Harghita şi Covasna. Aici, pentru prima dată, peste 30% din etnicii maghiari au preferat încă din primul tur un alt candidat decât cei susţinuţi de UDMR sau PPMT. În primul tur de scrutin, Iohannis s-a clasat, în ambale judeţe, înaintea lui Ponta, cu 9.495 la 5.916 voturi în Harghita şi cu 7.904 la 6.458 în Covasna. De asemenea în Mureş, acolo unde Iohannis a ieşit pe locul I, ar urma să se „redistribuie” 51.664 de voturi care au mers în primul tur la Klaus Iohannis.
Dincolo de alianţele electorale reconfigurate în aceste zile în favoarea lui Victor Ponta, rezultatul final este dat, de regulă, de votul impredictibil al celor care se prezintă direct în turul al doilea. În anul 2009, numărul lor a fost de 762.000. Din acest punct de vedere, judeţele care pot aduce surprize sunt cele în care, în primul tur de scrutin, prezenţa a fost sub media naţională. În această situaţie se află Harghita, Covasna, Mureş, Bihor, Satu Mare, în care numărul etnicilor maghiari este semnificativ. Sub media naţională s-au situat de asemenea judeţele Vaslui, Brăila, Ialomiţa, Tulcea, cu populaţie preponderent rurală.
În primele 21 de judeţe din România, ca număr de potenţiali alegători, 11 au fost sub linia prezenţei medii.
Fiefuri ale PDL pierdute în ultimii ani în favoarea PSD precum Neamţ şi Suceava au fost, la fel, mobilizate sub 50%.
Scorurile pot creşte încă semnificativ şi în Bacău, judeţ controlat mai degrabă de PSD şi aflat după primul tur sub media naţională, dar şi în Arad, Botoşani, Caraş-Severin sau Maramureş, acolo unde ACL are aleşi locali, dar nu a reuşit o mobilizare peste medie.
Sursa: gandul.info
