La miezul nopţii din 13/14 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat, şi a documentat de ce a făcut-o, că premierul Victor Ponta, cel mai bine cotat candidat în alegerile din 2/16 noiembrie a.c., a fost ofiţer sub acoperire al SIE, între 1997-2001. Nu faptul că a fost îi creează probleme, ci faptul că nu a recunoscut în CV-ul său oficial. De ce n-a făcut-o? Datorită unei hotărâri de guvern pe care şi-a tras-o, în 2013, conform căreia, deşi s-a retras, fosta sa calitate a devenit secret de stat. Acea HG, contrasemnată de şeful SIE, Teodor Meleşcanu, n-a trecut prin CSAT, cum ar fi trebuit, conform preşedintelui în exerciţiu. Mai grav, pentru Băse, este că Meleşcanu a refuzat să-l informeze dacă au fost/sunt ofiţeri acoperiţi membri ai guvernului Ponta. În susţinerea refuzului, Mele invoca exact hotărârea cu pricina din 2013. Totul demonstrează teza lui Băse că un fost ofiţer acoperit poate lucra la „două butoane”. Adică sub două influenţe, una politică, alta de interes personal.
Dacă mai punem la socoteală că Băsescu l-a criticat pe Iohannis, al doilea candidat în alegerile din 2/16 noiembrie, pentru oportunismul politic pe care l-a dovedit în trecutul apropiat, am putea spune că Băse a aruncat în aer campania electorală.
Până ieri, Ponta şi Iohannis aveau şansele cele mai mari la câştigarea alegerilor, iar Mele era un candidat credibil. După această noapte, vor mai fi în aceleași situații?
