Țara noastră are casarcină să termine lucrările de amenajare a unei autostrăzi pe fostul coridor IV pan-european, redenumit TEN-T prioritar 7. UE afirmă că el trebuie terminat până în anul 2020, potrivit Acordului de Partneriat 2014-2020, încheiat între România şi Comisia Europeană. Dacă nu se achită de sarcini țara noastră, riscă să nu mai primească bani de la UE pentru amenajrea de drumuri.
“Modelul de Transport Naţional, care este parte din GTMP (Masterplanul General de Transport-n.red), va prioritiza investiţiile din sectorul de transporturi, pentru toate formele de transport, printre criteriile de prioritizare a investiţiilor aflându-se analiza economică şi integrarea în reţeaua TEN-T. Legăturile lipsă ale Coridorului Rin-Dunăre (fostul Coridor IV – rutier şi feroviar) vor fi finalizate la sfârşitul anului 2020. Concluziile GTMP vor fi disponibile în luna iulie a anului 2014, dar alte rapoarte interimare au fost luate în considerare în această înţelegere de parteneriat şi vor sprijini elaborarea Programului Operaţional de Infrastructură Mare”. Asta scrie în Acordul de Parteneriat 2014-2020 dintre România şi Comisia Europeană, la punctul 578. Pe baza acestui document, România primeşte banii europeni pentru proiecte în perioada 2014-2020.
TEN-T Prioritar 7 reprezintă, pentru partea de transport rutier, o conexiune între Constanţa şi Nădlac, prin Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Sebeş, şi, mai departe, Timişoara şi Arad. Singura porţiune de autostradă de pe acest traseu care nu este prinsă încă în nici o procedură, este Sibiu-Piteşti. Potrivit punctului 578 din Acordul de Parteneriat, acest drum trebuie finalizat până în anul 2020.
Însă, potrivit Masterplanului General de Transport, în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, România a propus Comisiei Europene o autostradă Ploieşti-Braşov-Sibiu, care să “închidă” ruta Constanţa-Nădlac, în locul autostrăzii Piteşti-Sibiu. Comisia a acceptat ca Masterplanul să fie pus în dezbatere publică, dar a făcut două recomandări: “Îmbunătăţirea metodologiei de elaborare a Masterplanului, prin adăugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care să include criterii de selecţie ce vizează performanţa economică, apartenenţa la reţeaua TEN-T core, precum şi criterii de mediu” şi “Acordarea unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare”.
Or, autostrada Piteşti-Sibiu este inclusă în reţeaua TEN-T core (de bază), pe când traseul Ploieşti-Braşov-Sibiu apare doar în reţeaua TEN-T comprehensive (extinsă), iar prioritatea la finanţare o au proiectele de pe reţeaua TEN-T core.
Pe de altă parte, traseul Piteşti-Sibiu este trecut în masterplan ca proiect de drum expres
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ce riscă România dacă nu respectă prevederile din Acordul de Partaneriat. Răspunsul scurt: poate pierde bani. Iată, integral, răspunsul Ministerului Fondurilor Europene:
“Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 este un document strategic de utilizare a fondurilor structurale și de investiții europene în România, în scopul susținerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Ca orice alt document strategic nu are dimensiune juridică.
Acest document a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din data de 6 august 2014 de aprobare a anumitor elemente din Acordul de parteneriat cu România 2014 – 2020, care face referire numai la asigurarea alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu misiunile specifice fiecărui fond, precum si la asigurarea concentrării tematice conform articolului 4 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013.
Acordul de parteneriat face referire la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, însă termenul limită pentru îndeplinirea acestora este 31 decembrie 2016.
Termenele menţionate în anexa Acordului sunt actualizate în anexele programelor operaţionale, documentele prin care este implementat Acordul.
Sancţiunile care pot fi aplicate unui stat membru sunt prevăzute de regulamentele europene şi se referă la implementarea programelor. În principal, potenţialele sancţiuni vizează suspendarea/ pre-suspendarea programelor, aplicarea de corecţii financiare.”
România poate primi de la Comisia Europeană 9,1 miliarde de euro pentru finanţarea lucrărilor mari de infrastructură, în perioada 2014-2020.
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Sursa: economica.net