Mă despart de D-voastră după zece ani, în care V-am considerat un om curajos, pentru care politica înseamnă, în primul rând, „ce faci tu pentru țară, nu să aștepți de la țară să facă ceva pentru tine”.
Din păcate, acum, la sfârșitul deceniului prezidențial, în care ați impus un mod de a face politică – radical diferit de al celor mai mulți dintre aspiranții la calitatea de reprezentant al poporului -, V-ați declarat public, ieri seară, opțiunea finală, în favoarea unui candidat la prezidențialele din acest an, fără motivațiile așteptate de mine din partea D-voastră. Practic, V-ați ales un posibil (și incert, dacă îmi permiteți să anticipez) urmaș care, în opinia mea, nu se poate ridica, și nici nu ar fi în stare să se ridice, la nivelul speranțelor mele, plecând chiar de la modelul D-voastră. Model cu care V-ați făcut cunoscut și apreciat (nu doar în România) de cei care au înțeles dificila sarcină asumată de a reforma societatea românească postcomunistă. Mi se pare că, prin asta, V-ați irosit o parte consistentă din prestigiul personal cu greu atins, în pofida tuturor frânelor cripto-securisto-comuniste, ce V-au fost ostile, în toți cei zece ani în care ați fost președintele României.
Evident, oricine Vă recunoaște dreptul de a avea o opțiune, pentru viitorul președinte al României. Opțiunea V-ați declarat-o, însă, cu ceva timp în urmă, în favoarea unui alt candidat, pe care l-ați descris drept cel mai pregătit pentru a ocupa înalta poziție de prim-demnitar al Statului Român. Dacă acel candidat a greșit cu ceva (în fața D-voastră sau a celor care l-au desemnat), soluția elegantă ar fi fost să nu declarați public pe cine veți susține în locul lui, chiar dacă acest lucru nu era în sprijinul partidului D-voastră de suflet. Opțiunile președintelui țării, indiferent cine este, nu sunt hrană pentru gâște! Și nu trebuie să Vă explic de ce. În opinia mea (știindu-Vă atent la cuvintele rostite în fața poporului), trebuia să vă gândiți mai mult că vorbiți, încă, în calitate de șef al statului. Oricine putea bănui, și nu fără temei, cine era noul D-voastră preferat.
Regret, deci, că astăzi, ne despărțim! Ne despărțim, pentru că îmi permit să nu fiu de acord cu ceea ce aș numi o gafă de președinte obosit. Oricum, în ce privește trecutul, cred că ceea ce ați făcut bine a fost folositor, și sper că așa va rămâne, pentru România. Tocmai de aceea, în ce privește viitorul, voi regreta că, înaintea retragerii din prim-planul politicii românești, nu V-ați legat numele de coagularea forțelor populare și politice de centru-dreapta. Acest obiectiv de importanță națională va rămâne în sarcina unei generații viitoare.
Cu respect,
Good Bye, Mr. President!