… are dreptate! Și greu îl poți contrazice. Asa a fost și în anii de început ai deceniului 90, când lumea alerga după „Evenimentul Zile” să citească „ce-a mai scris Cristoiu despre ăștia”. Ăștia fiind feseniștii care confiscaseră mișcarea populară de eliberare de sub jugul ceaușit, din decembrie 89.
De data asta, Ion Cristoiu lansează varianta de interpretare cu cele mai mari șanse de-a fi adevărată, privind instigarea la nesupunere civică – inițiată cu premeditare, încurajată și mediatizată pe postul de propagandă danvoiculescian, Antena 3 -, duminică 10 august, în Capitala României. În comentariul „De la mineriada lui Ion Iliescu din 1990, la mineriada lui Victor Ponta din 2014” (Ev.Z. on line), maestrul fondator al presei tabloide din România postcomunistă dă dovada unei perspicacități machiavelice. El scrie că nu A3 a fost liderul mișcării de nesupunere civică din Bucureștiul pesedizat, ci însuși premierul țării. Mai explicit, Iliescu’1990 a devenit Ponta’2014. Iar Miron Cozma’1990 s-a metamorfozat în Gâdea’2014.
Varianta Cristoiu de demascare a „protectorului” acelei „plimbări nevinovate” prin Cotroceniul amintirilor noastre regale – cu efectul creării unei noi imagini minerești a României-membră-în-UE-și- NATO -, este plauzibilă. Întâiul ministru (servitor al poporului) , care ar fi trebuit să înfiereze neputința subalternilor săi guvernamentali, în descurajarea unei manifestații de protest neautorizate, s-a mulțumit cu un comentariu anodin, în afara legalității și realității din teren: autoritățile și-au făcut datoria; cine a încălcat legea TREBUIE SĂ PLĂTEASCĂ. Până acum însă nimeni n-a plătit! Niciun angajat al statului n-a fost luat la întrebări: de la ministrul de Interne (alt servitor al poporului), până la jandarmul care a filmat scena cu șutul unui antenist de viță nobilă, în spatele unei jurnaliste, în timp ce Jandarmeria urmărea la televizor, din cazarmă, pașnica plimbare de lângă palatul prezidențial și blocarea circulației rutiere.
Așa zisa revoltă provocată de A3 nu a fost (și nu este) în favoarea libertății de opinie, a libertății jurnalistice.
A3 a fabricat o diversiune securistică de propagandă, după modelul ceaușist. Așa ceva nu putea fi pus în practică decât de specialiști. Legătura dintre Voiculescu Dan și fosta securitate poate oferi cheia identificării specialiștilor. Așadar, după 25 de ani de libertate, ne întoarcem de unde am plecat. Trăim, din nou, teroarea informațională a unei puteri oculte, ascunsă (de data asta) la umbra libertății presei. Această putere vrea să ne convingă că românii nu pot fi capitaliști decât prin coruperea statului. Și, la fel de insidios, vrea să ne convingă că nu poți fi jurnalist decât înregimentat în solda unui varan cu drag de avere și putere.
Și mai este ceva. Scenariul lui Ion Cristoiu, dești după o idee verosimilă, nu epuizează cazul. Cu toată istețimea lui morometică, maestrul n-a văzut, după plimbarea spontană de duminică, anunțată de vinerea trecută, decât paiul din ochii opoziției. Într-adevăr, opoziția a fost aproape inexistentă între comentatorii publici ai evenimentului – lăsând terenul de joc liber pentru execuțiile fără conținut ale puterii. Cristoiu, însă, uită că, tot la începutul anilor 90, după primele trei mineriade, a lansat pe piață formula jurnalistică de succes la public bazată pe… informații mincinoase. De-atunci, formula a fost perfecționată, într-un fel sau altul, de multe și populare mass-media. Numai așa îmi explic lipsa de reacții solidare, din aceste zile, ale jurnaliștilor profesioniști, față de denaturata prestație publică a colegilor din A3 și în apărarea principiilor deontologice de care cu toții fac paradă. Dar aceasta ține de un adevăr, pentru a cărui recunoaștere e nevoie de convingeri mai presus de supraviețuirea cu orice preț…