Primarul oraşului Pucioasa, Dănuţ Bădău (PNL), a depus o cerere de intervenţie în procesul privind modificarea statutului PNL, cerând instanţei să declare „nelegală şi nestatutară” schimbarea statutului şi susţinând că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, nu este membru al partidului liberal.
În schimb, preşedintele PNL Sibiu, Mircea Cazan susţine, într-un comunicat remis luni MEDIAFAX, că preşedintele PNL Klaus Iohannis este membru al organizaţiei PNL Sibiu din 2013 şi că „a participat la toate şedinţele organizaţiei şi a plătit cotizaţia la zi, fapt ce se poate confirma prin existenţa chitanţelor”.
Primarul oraşului dâmboviţean Pucioasa, aflat la al doilea mandat, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că a depus o cerere de intervenţie prin care solicită Tribunalului Bucureşti să declare „ca fiind nelegală şi nestatutară” cererea de încuviinţare a modificării statutului PNL, care face obiectul unui proces civil aflat pe rolul instanţei bucureştene.
Potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX, cererea de intervenţie depusă de primarul din Pucioasa invocă 13 „motive şi argumentări” pentru care schimbarea statutului PNL ar fi nelegală.
Astfel, unul dintre argumentele invocate de Dănuţ Bădău este că Adunările generale ale organizaţiilor locale ale partidului nu au fost informate şi consultate în prealabil înainte de congres. De asemenea, Congresul extraordinar al partidului a fost convocat fără a se respecta termenul de cel puţin 30 zile (termen de decădere) de la data Hotărârii Delegaţiei Permanente Naţionale de organizare.
În cererea sa de intervenţie primarul din Pucioasa mai arată că „în Congresul extraordinar nu a fost prezentat un proiect de statut în sens material aşa cum prevedea ordinea de zi a Congresului extraordinar din 27 iunie 2014”, dar şi că „nu a fost prezentat Congresului extraordinar un proiect de hotărâre sau hotărârea însăşi a Delegaţiei Permanente Naţionale cu privire la aprobarea noului statut şi nu s-a adoptat de Congresul extraordinar o hotărâre în acest sens”.
Un alt argument invocat este acela că „nu a fost abrogat vechiul statut pentru a se adopta un nou statut”.
Totodată, Bădău arată că „din studierea noului statut reiese că acesta faţă de cel iniţial a suferit şi completări şi abrogări, nu numai modificări. Aceste evenimente statutare nu se regăsesc sub forma unui act adiţional la statut sau cel puţin ca anexă la o hotărâre a congresului. Din aceste motive, nu se nominalizează expres textul modificat, cu toate elementele de identificare necesare şi nu se regăseşte dispoziţia propriu-zisă de modificare”.
În plus, Dănuţ Bădău susţine, în cererea sa de intervenţie, că adoptarea noului statut sau modificările aduse vechiului statut nu sunt motivate, în condiţiile în care motivarea hotărârilor organelor de conducere este obligatorie, dar şi că „«noul statut» sau «modificările» la vechiul statut nu sunt semnate de persoanele membre ale PNL îndrituite, nu sunt datate şi numerotate”.
Potrivit lui Dănuţ Bădău, Klaus Iohannis nu avea dreptul să semneze aceste documente.
„Conform art. 63alin (2) din statutul PNL-2013 «Procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate de către preşedintele ales al partidului, membrii prezidiului şi secretari». Atât procesele-verbale cât şi hotărârile (care în fapt nu există) nu sunt semnate de preşedintele ales şi de prezidiu. Preşedintele ales PNL nu putea semna din cauză că acesta în persoana lui Crin Antonescu îşi dăduse demisia, iar Klaus Iohannis nu avea acest drept, fiind un preşedinte interimar numit de Delegaţia Permanentă situaţie nereglementată în statut sau lege. Klaus Iohannis a fost numit preşedinte interimar nestatutar şi nelegal”, se mai arată în documentul citat.
De asemenea, în acelaşi document, Dănuţ Bădău critică unele prevederi ale noului statut şi susţine că prin modificarea acestuia „nelegală şi nestatutară” se produc o serie de „vătămări”, între care: „cenzurarea dreptului de informare şi consultare, de a depune amendamente”; „lezarea dreptului de a fi ales în structurile de conducere ale partidului, dreptul de a face parte de drept din structurile de conducere ale partidului”; „încălcarea dreptului de a depune candidatura pentru o funcţie în structura de conducere naţională a partidului”; „afectarea democraţiei interne de partid”.
Pe lângă cererea de intervenţie principală, primarul oraşului Pucioasa a depus şi un supliment prin care solicită instanţei să constate nulitatea Congresului Ordinar al PNL organizat în 28 iunie, dar şi să anuleze „toate documentele întocmite în legătură cu Congresul”.
Printre altele, în acest supliment primarul din Pucioasa susţine că „Iohannis Klaus Werner nu este membru al PNL, nefăcând parte din nicio organizaţie a partidului”, dar şi că „toate actele, operaţiunile, activităţile făcute de domnul Iohannis Klaus Werner şi BPN după demisia lui Antonescu sunt nule”.
De asemenea, referindu-se la rezoluţiile privind fuziunea PNL cu PDL şi aderarea la grupul PPE din Parlamentul European, şeful PNL Pucioasa spune că acestea sunt „nestatutare”.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, procesul privind modificarea statutului PNL înregistrat pe rolul tribunalului Bucureşti are ca termen data de 7 august.