Statisticile, obţinute prin intermediul Băncii Naţionale, arată că sibienii se află pe locul cinci în topul celor mai îndatorați români, cu datorii ce depășesc suma de 527 milioane de lei, conform KeysFin.
Bucureştenii (populaţie şi firme) sunt cei mai îndatoraţi români. Au credite de 28,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o treime din totatul banilor împrumutaţi de români de la bănci. Datele nu includ creditele in euro.
Cei mai mulţi bani au fost împrumutaţi de firme, 15,9 miliarde de lei, în timp ce populaţia a luat de la bănci 11,2 miliarde, cei mai mulţi pentru consum (6 mld.lei). Suma este de trei ori mai mare decât cea imprumutată pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri.
La asemenea sume, şi datoriile neachitate sunt pe măsură – 3,32 miliarde de lei, la nivelul lunii mai 2014.
În clasamentul datornicilor, bucureştenii sunt urmaţi de locuitorii din Braşov, cu datorii de 658 de milioane de lei neachitate la timp, cei din Constanţa cu 573 mil.lei, Timiş-557 mil.lei şi Sibiu cu 527 mil.lei.
SĂLĂJENII, CAMPIONII RESTANŢELOR
Statistica KeysFin arată, pe de altă parte, că cei care au cele mai mari probleme in achitarea creditelor sunt locuitorii din Sălaj, unde aproape o treime din credite înregistrează restanţe (28,3%), urmaţi de cei din Giurgiu, cu 120 milioane de lei restanţe la creditele curente de 549 mil. lei şi clienţii băncilor din Mehedinţi cu 181 de milioane lei neplătiţi din 766 de milioane.
La polul opus, cei mai buni platnici sunt cei din Covasna, cu numai 76 de milioane de lei neplătiţi la timp, Caraş-Severin cu 89 de milioane şi Harghita cu 92 de milioane de lei.
Pornind de la această situaţie, experții BNR afirmă că băncile din România sunt capabile să gestioneze șocurile care ar putea apărea în piață.
„Sectorul bancar dispune de resurse suficiente pentru gestionarea unor şocuri care ar putea decurge dintr-o posibilă intensificare a riscului de credit”, afirmă BNR.
La 31 decembrie 2013, fondurile proprii ale băncilor se situau la un nivel adecvat (indicator de solvabilitate de 15,5%), fiind totodată compuse din resurse de calitate ridicată, cu o capacitate mare de absorbţie a şocurilor (rată a fondurilor proprii de nivel 1 egală cu 14,1%).
În plus, gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane era, la finele anului trecut, de 89,8%.
BANCHERII RĂSUFLĂ UŞURAŢI
Vestea bună este că nivelul restanţelor românilor la bănci a început să scadă. Statistica arată că 2014 este primul an de după criză în care ponderea creditelor neperformante dă semnale pozitive.
Astfel, la nivelul lunii mai 2014, din totalul creditelor în lei, de 89,9 miliarde de lei, numai 13,3 miliarde reprezentau restanţe, spre comparaţie cu perioada similară din anul trecut când la un sold de 84,1 miliarde, restanţele erau de 12,5 miliarde lei.
Potrivit experţilor de la KeysFin, evoluţia se datorează relansării timide, dar semnificative a creditării, în special pe segmentul împrumuturilor imobiliare.
Cea mai relevantă evoluţie a fost înregistrată, coincidenţă sau nu, în judeţele unde activitatea economică este încă ridicată – Bucureşti-Ilfov, Constanţa, Timiş şi Sibiu. La polul opus se află polii sărăciei, din Sălaj, Harghita şi Covasna până în Tulcea, Mehedinţi şi Olt.
Pe de altă parte, evoluţia este influenţată şi de faptul că multe dintre credite au ajuns la maturitate sau au fost refinanţate.
Potrivit experţilor KeysFin, este de aşteptat ca trendul pozitiv să continue, impulsionat de reluarea activităţii economice, fapt confirmat de ultimele statistici privind evoluţia PIB, producţiei industriale şi comerţului.
“Sistemul bancar deja a inceput să dea semne de ajustare. O parte din creditele de consum acordate în perioada 2005-2008 a ajuns la maturitate, iar altele au fost refinanţate în decursul anilor trecuţi. De asemenea, gradul de indatorare al persoanelor fizice a scăzut. Astfel, ne apropiem de reînceperea unui nou ciclu de creditare, dar este important să notăm că dinamica acestuia va fi mult mai temperată decât în perioada 2005-2008”, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Tiriac Bank.
“Deteriorarea activelor şi în special gradul ridicat al creditelor neperformante vor ramâne o piedică în avansul creditarii”, avertizează expertul.
“S-au făcut progrese în rezolvarea acestor probleme, dar în continuare se observă decalaje structurale, ce nu vor putea fi soluţionate decât pe termen lung”, explică Mihai Pătrulescu, Senior Economist UniCredit Tiriac Bank.
Potrivit BNR, principalele riscuri vizează disciplina laxă de plată a datoriilor (atât între firme, cât şi între firme şi stat) şi fenomenul insolvenţei.
Expertii spun că este necesară continuarea îmbunătăţirii cadrului legislativ, fiscal şi contabil, care să disciplineze firmele din punct de vedere comercial-financiar. Astfel, ar fi îmbunătățite soliditatea şi stabilitatea sistemului financiar, a sectorului public şi a economiei în ansamblu, concluzionează specialiștii băncii centrale.
ROMÂNIA, RUPTĂ ÎN DOUĂ DE CRIZĂ
Analiştii avertizează, astfel, că marele pericol este ca viitorul să aducă o creştere a discrepanţelor economice dintre regiunile ţării.
În judeţele unde activitatea economică îşi revine, creditarea va fi impulsionată, în timp ce restul ţării s-ar putea adânci într-o criză profundă, de sistem.
Specialiştii KeysFin spun că fără o strategie coerentă la nivel naţional pentru impulsionarea investiţiilor în zonele defavorizate, riscăm ca România să se rupă în două din punct de vedere economic, cu consecinţe foarte puternice din punct de vedere social, demografic.
Sursa: KeysFin