Mai bine de opt milioane de lei au fost cheltuiţi de 17 primării din judeţul Sibiu pentru construirea sau modernizarea de baze sportive, deşi satele nu au apă, canalizare sau drumuri asfaltate.
În cele mai multe cazuri, investiţiile au rămas neterminate pentru că Guvernul nu a alocat banii promişi, conform unei analize mediafax.ro.
Ordonanţa de Guvern 7 din 2006 a instituit Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Rurale, prin care 17 primării din judeţul Sibiu ar fi trebuit să construiască baze sportive.
Ghidul solicitantului lansat la momentul respectiv prevedea două tipuri de baze sportive. În primul caz era vorba despre teren de fotbal, rugbi, hochei, omologabil la nivel internaţional, de dimensiuni „conforme cu prevederile UEFA”, pistă de sărituri în lungime, pistă de atletism şi construcţii anexe: vestiare şi tribune.
În cel de-al doilea caz era vorba despre teren omologabil pentru competiţii naţionale, având dimensiuni mai mici, dar şi despre restul construcţiilor prevăzute în primul model de bază sportivă.
Valoarea totală a celor 17 proiecte era de 14.253.656 de lei, din care 8.114.897 de lei ar fi trebut să vină de la bugetul de stat, restul fiind alocat de primării.
Cele mai multe investiţii nu sunt finalizate nici astăzi, iar unele primării n-au primit încă niciun ban pentru începerea lucrărilor, deşi au cheltuit zeci de mii de lei pentru studii de fezabilitate, întocmirea de proiecte şi obţinerea autorizaţiilor de construcţie.
Proiecte fără finanţare de la Guvern, abandonate în sertar deşi autorităţile locale au plătit studiile necesare
Două primării din cele 17, respectiv cele din localităţile Alma şi Cârţa, nu au primit deloc bani, proiectele întocmite zăcând în sertare de câţiva ani.
În Alma ar fi trebuit să se construiască un stadion în valoare de 910.400 de lei, din care 485.000 de lei ar fi trebuit să provină de la bugetul de stat.
Primarul Ioan Feier spune că nici nu a început lucrarea, deşi a făcut documentele necesare şi chiar şi licitaţia pentru desemnarea constructorului.
„Proiectul a fost nominalizat, dar nu s-au alocat bani. A câştigat o firmă din Sălaj, dar care are puncte de lucru şi în Sibiu. Acum proiectul e prins în HG 28/2014 la lucrări în continuare, dar când vor fi bani”, afirmă Ioan Feier.
Primarul spune că sunt două echipe de fotbal în comună şi că acest stadion ar fi necesar.
Potrivit datelor de la ultimul recensământ al populaţiei, în comuna Alma, cu toate satele aparţinătoare, sunt 1.886 de locuitori, dintre care 609 au peste 55 de ani.
Şi primarul din Cârţa, Cristin Magheru, spune că nu a primit niciun ban din cei 525.000 de lei care i-au fost aprobaţi, iar proiectul, în valoare totală de aproape 850.000 de lei, nici nu a început. Primăria a investit însă 35.000 de lei în acte premergătoare începerii lucrărilor, dar pe acestea se strânge praful.
„După punctajul obţinut la evaluarea proiectelor, noi eram pe al doilea loc din judeţul Sibiu, dar eu n-am primit niciun ban. Ne-am apucat şi am plătit proiectare, PUZ, întabulări şi ei nu mi-au dat niciun leu. Dar nu construcţia acestor obiective de investiţii este problema, ci întreţinerea lor ulterioară şi necesitatea lor. Eu stau destul de bine, am apă, gaz, canalizare, drumurile sunt destul de bune, dar tot nu cred că această bază sportivă este prioritatea mea. Acum vreau să pavez drumurile şi mai târziu, când gat lucrurile mai importante, ne putem apuca şi de asta. E nevoie şi de recreere, dar nu când nu ai ce-ţi trebuie în comună, când oamenii n-au apă, gaz sau canalizare. Nu s-a făcut nicio prioritizare a investiţiilor”, spune primarul din Cârţa.
El vorbeşte şi despre „întreţinerea grea” a acestor baze sportive.
„Hai să zici că, din pământ, din iarbă seacă, fac rost de bani şi construiesc baza sportivă. După aia, întreţinerea ei este grea: îţi trebuie maşini de tuns gazonul, irigaţii. În definitiv, asta înseamnă lucrări lună de lună, an de an şi din ce bani?”, se întreabă Cristin Magheru.
El recunoaşte şi că celor aproape 900 de locuitori pe care îi are comuna, mare parte din ei bătrâni, nu le trebuie acum neapărat un stadion.
Investiţii stopate în diverse stadii, în aşteptarea altor bani de la Bucureşti
Alte şapte primării din judeţ au început investiţiile, dar le-au oprit din lipsa finanţării de la Bucureşti, în această situaţie fiind comunele Apoldu de Jos, Aţel, Blăjel, Sadu, Şura Mare, Biertan şi Laslea.
Primarul din Apoldu de Jos, Ioan Nicoară, spune că lucrările au fost făcute de SC Monolit Junior din Alba, dar s-au oprit în urmă cu doi ani, la circa 50 la sută din investiţie.
„Am făcut din fonduri proprii şi o parte din banii de la bugetul de stat vestiarele şi alte mici lucrări pe acolo. Nu mai facem bază sportivă că noi n-avem bani de aşa ceva, iar acum am înţeles că nu se mai dau bani pentru a le continua. Mai intervenim noi cu fonduri proprii să nivelăm acolo terenul, că avem o echipă de fotbal în divizia judeţeană şi să-i ajutăm pe băieţii ăştia”, explică Ioan Nicoară.
Deocamdată însă, echipa de fotbal joacă în aproape aceleaşi condiţii ca şi înainte de începerea investiţiei. Singura diferenţă este un gard în jurul terenului şi o clădire nouă în care au fost amenajate câteva vestiare, jucătorii putând să se schimbe acolo după meciuri.
Nu există tribune, doar câteva bănci, nu există gazon, doar iarbă care este cosită înainte de meciuri. Terenul propriu-zis nu a suferit nicio modificare, e acelaşi pe care s-au jucat meciurile din divizia judeţeană de fotbal ani la rând. Nici urmă de pistă de sărituri sau alergare, aşa cum prevedea proiectul iniţial.
Pe banii lui, primarul nu mai continuă investiţia, având alte priorităţi.
„Nu era o prioritate baza sportivă pentru noi, mai ales că avem tot felul de co-finanţări la proiecte de apă, canal şi drumuri. Cu drumurile stăm destul de bine, dar nu sunt asfaltate toate. Canalizarea e băgată în proporţie de cam 70 la sută, iar introducerea apei vom încerca pe POS Mediu”, spune primarul din Apoldu de Jos.
Localnicii din comună vor apă şi canalizare şi sunt mai puţin interesaţi de baza sportivă care ar fi trebuit să fie construită în capătul satului.
„Eu sunt prea bătrână ca să mă mai duc la sport. Nu facem noi destul sport toată primăvara şi vara la sapă? Ce sport mai îmi trebuie mie? Mie îmi arde să mă duc acolo să fug? Iar de fotbal ce nevoie am eu?”, spune tanti Ana, o femeie trecută de 60 de ani, care şi-a trăit toată viaţa în Apoldu de Jos.
Potrivit statisticilor, în Apoldu de Jos şi satele aparţinătoare sunt 1.327 de locuitori, comuna având aceeaşi problemă a populaţiei îmbătrânite, ca în majoritatea zonelor rurale.
La Şura Mare, primarul Nicolae Avram spune că a băgat cam 200.000 de lei în această lucrare, dar nu a reuşit să o termine pentru că de la Bucureşti n-a mai fost finanţat. A reuşit să amenajeze terenul, dar fără toate dotările prevăzute. Din lipsă de altceva, cele trei echipe de fotbal care sunt în comună joacă în spaţiul existent.
Terenul a fost împrejmuit şi s-au pus porţi noi, iar un angajat al Primăriei se îngrijeşte de curăţatul lui. Într-o zi destul de friguroasă, dar în care nu mai plouă, omul coseşte iarba pentru a păstra terenul utilizabil.
La Aţel, lucrările au fost făcute de SC Real Construct din Suceava şi s-au oprit la circa 70 la sută. Comuna nu are drumuri asfaltate şi acum se introduce apa pentru cei 1.395 de locuitori.
Primarul Sergiu Moldovan consideră însă că această investiţie este necesară.
„Am ieşit mult în Europa şi acolo, peste tot, în sate, sunt astfel de stadioane, dar nu la capacitatea asta. Ar trebui să vedem cum facem rost de bani să finalizăm, că lucrările sunt începute cam de mult”, spune primarul.
La Blăjel a câştigat licitaţia firma Comservice Construct SRL din Mediaş, lucrările fiind realizate în proporţie de 72-73 la sută.
„Sunt gata tribunele, vestiarele, dar nu funcţionează apa. Mai trebuie nişte drenaje şi apoi gazonul. Acum stau acolo şi se degradează”, afirmă primarul din Blăjel, Roman Toader.
Cel mai puţin din construcţie s-a realizat la Sadu – circa 30 la sută, lucrările fiind făcute de SC Construcţii SA Sibiu.
„Am suspendat lucrările de doi ani din lipsă de fonduri. Proiectul este prevăzut în HG 28 din acest an, dar zice că pentru baze sportive nu se dau bani. Dacă se continuă aşa, în trimestrul trei, va trebui să alocăm ceva bani pentru conservare ca să nu se degradeze”, afirmă primarul din Sadu, Valentin Ivan.
În proporţie de 90-95 la sută au fost realizate lucrările la baza sportivă de la Biertan, iar primarul Mircea Dragomir speră să termine în maximum două luni.
„Noi suntem localitate turistică, avem, pe timpul verii, câte 300 de turişti pe zi la cetate (cetatea Biertan, inclusă în patrimoniul UNESCO – n.r.). Avem şi mulţi turişti care se cazează la noi şi e important ca seara, după ce vin din drumeţii, să poată să facă şi altceva. Putem să le închiriem baza sportivă pentru tenis, handbal sau alte jocuri”, afirmă Mircea Dragomir.
El spune că a lucrat cu firma SC Dual Districon Sibiu, pe care o consideră „neserioasă”.
„La noi s-au primit toţi banii de la început, iar cei de la firmă au spus că vor banii în trei tranşe. Ne-am tot contrat, că vroiau banii mai înainte şi eu nu vreau să le dau ultima tranşă decât după ce termină toată lucrarea. Sunt neserioşi, dar au făcut lucrarea până la urmă. Nu sunt foarte mulţumit, dar am schimbat dirigintele de şantier şi ăsta de acum îi pune să refacă ce au făcut greşit”, susţine primarul Dragomir.
La Răşinari, investiţia a fost finalizată de primărie; în alte localităţi, bazele sportive sunt gata, dar nu funcţionează
O situaţie aparte se înregistrează la Răşinari, unde Primăria a primit doar 60.000 de lei din totalul de peste 480.000 de lei cât i-a fost alocat din bugetul statului, dar a finalizat investiţia din bani proprii.
Răşinari este însă o comună bogată din Mărginimea Sibiului, cu peste 5.000 de locuitori, situată la numai la zece kilometri de Sibiu. În plus, la Răşinari există echipă de juniori care se află pe primele locuri în campionatul judeţean de fotbal.
Stadionul se vede că este utilizat. Terenul este amenajat la poalele unui deal, iar pe colină au fost construite tribunele. O clădire roz adăposteşte vestiarele şi dă un pic de culoare zonei. Printre „pişcoturile” cu care s-a pavat de jur-împrejurul clădirii, buruielile au scos deja capul şi tind să devină stăpâne.
În pofida sistemului de irigaţii instalat, gazonul e destul de rar, cu dese porţiuni golaşe.
De asemenea, au finalizat investiţiile, dar nu au pus în funcţiune bazele sportive, primăriile din Dumbrăveni şi Gura Râului.
La Dumbrăveni, oraş cu aproape 7.000 de locuitori, s-au terminat lucrările de doi ani, dar abia acum se încearcă să se constituie două echipe de fotbal pentru campionatul de juniori.
„Acolo am avut o problemă mare cu gazonul. A trebuit să arăm şi să replantăm şi abia din această toamnă el va deveni funcţional”, povesteşte primarul din Dumbrăveni, Georgeta Irimie, precizând că s-a lucrat cu firma BMT din Mediaş.
La Gura Râului lucrările au fost finalizate în acest an, dar nu s-a făcut recepţia tehnică. Aici au câştigat licitaţia tot cei de la Dual Districon Sibiu, iar primarul Gheorghe Călin spune că şi el a vut „multe probleme” cu această firmă, de care a tot „tras” să termine lucrarea.
La faţa locului, baza sportivă nu pare însă gata să fie folosită. După această perioadă ploioasă, terenul care ar trebui să găzduiască meciuri de handbal, baschet sau tenis bălteşte de apă, iar clădirea vestiarelor pare neterminată.
Primarul spune că se încearcă revitalizarea unor echipe sportive care s-au desfiinţat de-a lungul anilor, tot aşteptând ca terenul să fie construit.
Doar cinci din cele 17 baze sportive sunt finalizate şi funcţionale
Doar cinci baze sportive din judeţul Sibiu au fost finalizate şi sunt funcţionale în totalitate, conform proiectelor depuse. Stau bine din acest punct de vedere comunele Târnava şi Şeica Mare, dar şi oraşele Avrig, Agnita şi Sălişte.
Târnava este o comună aflată la maxim zece kilometri de Mediaş, al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu, iar primarul spune că multe firme vin de acolo şi închiriază terenul pentru 50 de lei pe oră.
„Investiţia a fost finalizată în mandatul trecut, de fostul primar, dar, din nu ştiu ce motive, nu a fost pusă în funcţiune. Eu am găsit-o cu buruieni crescute în gazonul sintetic. Când am ajuns eu la Primărie a fost una dintre priorităţile noastre pentru că ceva ce nu se utilizează se degradează. Am mai făcut mici modificări, am înlocuit o parte din nocturnă şi am pus ceva mai performant, dar am dat în funcţiune baza sportivă, prin 2012”, declară primarul comunei Târnava, Jacint Norbert Pleiner.
Şeica Mare este a doua comună ca mărime din judeţul Sibiu, având, potrivit statisticilor, peste 4.300 de locuitori. Comuna stă destul de bine la capitolul infrastructură, având introduse, în mare parte, apa, gazul şi canalizarea.
Viceprimarul comunei, Florin Benghea, spune că lucrările le-a făcut firma Conelt SRL din Sibiu, iar baza sportivă este „cea mai tare din tot judeţul”.
Baza sportivă este amenajată însă departe de centrul comunei şi se ajunge acolo pe un drum de ţară de peste un kilometru. Porţiuni mari din teren sunt neacoperite de iarbă, iar spaţiul de joacă se transformă în noroi în zilele ploioase. Porţile sunt noi, dar se vede că, demult, aici a fost teren de fotbal. Două porţi din baze ruginite zac în iarbă la marginea terenului.
Baza sportivă de la Şeica Mare a fost prevăzută şi cu piste de alergare. Acestea pornesc din iarbă şi, după câteva zeci de metri, se opresc tot în iarbă. Clădirea vestiarelor, nouă, arată bine şi stă mărturie a faptului că investiţia a fost recent finalizată.
La Avrig, baza sportivă a fost construită de SC Balor Cons SRL, valoarea totală a proiectului fiind de peste 1,9 milioane de lei.
La Sălişte a fost construit un teren de dimensiuni reduse de către SC Conelt SRL, pentru suma totală de 802.000 de lei, iar la Agnita s-a făcut doar modernizarea bazei sportive existente în localitate. Licitaţia a fost câştigată de SC Modest Impex SRL din Sibiu, valoarea proiectului fiind de 602.504 de lei.
Niciunul dintre primarii care nu au finalizat investiţia nu ştie să spună când va termina lucrările sau când se va relua finanţarea acestora.
Deocamdată, în majoritatea comunelor, puţinele echipe de fotbal care există joacă pe aceleaşi trenuri neamenajate ca întotdeauna, dar, pe alocuri, au vestiare mai mult sau mai puţin funcţionale.
sursa: mediafax.ro