Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a decis, în şedinţa de marţi, că Realitatea TV trebuie să îi acorde dreptul la replică lui Ilie Carabulea, după ce în emisiunea „Jocuri de putere” din 6 martie au fost făcute afirmaţii referitoare la acesta, încălcându-se legislaţia audiovizualului.
Potrivit CNA, în emisiunea „Jocuri de putere” din 6 martie a fost analizat un subiect cu privire la persoanele care ar fi făcut afaceri ilegale în domeniul asigurărilor, sub protecţia Autorităţii de Supraveghere Financiară. Printre aceste persoane a fost menţionat de invitaţi şi Ilie Carabulea.
Moderatorul emisiunii, Rareş Bogdan, a precizat că deţine 1.400 de pagini de stenograme în acest caz şi a prezentat în emisiune câteva fragmente. Însă, potrivit CNA, în fragmentele de stenograme prezentate în emisiunea din 6 martie nu figura şi numele lui Ilie Carabulea.
În aceeaşi emisiune, unul dintre invitaţi, jurnalistul Cornel Ivanciuc, a spus că „Ilie Carabulea este creaţia PSD din perioada veche, din perioada lui Iliescu”, „este client redutabil al PSD, este sponsor al acestui partid”, şi „este căsuţa poştală a lui Adrian Năstase, în care dispar nişte bani, în împrejurări bizare, neclarificate nici până în ziua de astăzi, legate de acţiunile de la Dracula Unu, parcul Dracula Unu de la Sibiu”.
„Iar acest domn Ilie Carabulea apare, iată, într-un context în care este târât practic întreg Guvernul USL, da, creându-i această favoare uriaşă, prin care este exceptat de la majorarea de capital a societăţii lui de asigurări. Mă tot întreb ce a riscat de fapt Ruşanu de-adevăratelea, dacă şi-a pus pielea la bătaie pentru acest Ilie Carabulea, care vreau să vă spun că el ca profil intelectual este zero. El provine dintr-o autobază de fapt, a fost impiegat la origine. A fost după aceea un fel de şefuleţ la autobaza Sibiu. Un tip extrem de cinic, de obraznic, un om care a spoliat jumătate din Sibiu pentru a-şi mări proprietăţile imobiliare…”, a mai spus Cornel Ivanciuc despre Ilie Carabulea în emisiune.
De asemenea, întrebat de Rareş Bogdan „ce l-a făcut pe Dan-Radu Ruşanu şi pe cei de la ASF să discute cu Ilie Carabulea”, Cornel Ivanciuc a răspuns: „Milioanele de euroi pe care, probabil, i-a primit din partea lui Ilie Carabulea, pentru că Ilie Carabulea plăteşte în natură. El a reuşit să cumpere, începând de la şefi de post, de la sectorişti, de la ofiţeri SRI, de la consilieri locali din Sibiu, înainte de epoca Iohannis mă refer, este acea epocă foarte tristă a Sibiului, când Sibiul a fost un oraş roşu, un oraş PSD-ist, exact cum a fost un oraş tricolor Clujul lui Funar… Deci acest Carabulea a reuşit să terorizeze tot Sibiul, să-şi cumpere influenţa până sus, la vârf, la domnii Iliescu şi Năstase, iar acum şi-o cumpără de la Ruşanu. Deci, categoric, Ruşanu, riscându-şi libertatea, iată ce a păţit, că şi-a riscat libertatea, a plecat cu saci doldora de euroi de la acest Carabulea, care vă spun…”.
Însă, Rareş Bogdan a afirmat la rândul său: „Dar rămâne să se dovedească că a plecat şi cu banii, că s-a implicat în ordonanţă s-a dovedit, că altfel nu era arestat”.
Potrivit CNA, în cadrul emisiunii nu a fost prezentat punctul de vedere al lui Ilie Carabulea.
De asemenea, moderatorul Rareş Bogdan a precizat în emisiune că în prezent Ilie Carabulea este arestat.
Pe de altă parte, în urma difuzării emisiunii, Ilie Carabulea a trimis prin intermediul unei case de avocatură o reclamaţie la CNA, în care a precizat că a cerut Realitatea TV dreptul la replică, însă nu i-a fost acordat.
„La emisiunea menţionată, în partea a doua, intitulată «Caracatiţa ASF-Stenogramele vinovăţiei», jurnalistul Cornel Ivanciuc a făcut o serie de afirmaţii jignitoare şi insultătoare la adresa subsemnatului, afirmaţii de natură să-mi afecteze reputaţia şi imaginea publică, prin încălcarea drepturilor mele fundamentale la propria imagine şi reputaţie, prevăzute şi ocrotite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aceste insulte şi jigniri cu privire la inteligenţa, comportamentul ori caracterul meu îmi produc grave prejudicii morale şi le cataloghez drept neadevăruri gratuite la adresa mea, care exced orice limită a bunului simţ şi care nu au fost cenzurate în niciun fel de moderatorul emisiunii Realitatea TV, deşi acesta avea această obligaţie, potrivit prevederilor Codului Audiovizualului (…) Apreciez că toate jignirile şi acuzaţiile apărute în emisiunea din 6.03.2014 reprezintă un atac nejustificat declanşat asupra mea, fiind menit să-mi ştirbească imaginea şi demnitatea (…)”, spune Ilie Carabulea în reclamaţia transmisă CNA.
El a mai spus că „era firesc” să-i fi fost solicitat măcar punctul de vedere „cu privire la afirmaţiile şi acuzaţiile” care s-au făcut la adresa sa în emisiune. „Cu toate astea, subsemnatul, nu am fost contactat niciodată de către jurnalistul emisiunii, domnul Rareş Bogdan. Invitatul Cornel Ivanciuc m-a insultat pe parcursul emisiunii în mod repetat, catalogându-mă un zero intelectual, un cinic şi un obraznic, insinuând că aş fi făcut fapte infracţionale multiple, printre care şi sugerează darea de mită; sugerează că fac parte dintr-o caracatiţă infracţională, drept pentru care, deşi beneficiez de prezumţia de nevinovăţie, face aprecieri personale ale faptelor şi îşi subrogă rolul de instanţă penală şi mă condamnă fără ca vreo altă instanţă sau autoritate să mă fi găsit vinovat în prezent de faptele de care sunt acuzat. În acest caz, informarea publicului de către Realitatea TV este inexactă, subiectivă şi conţine păreri personale”, mai spune Carabulea.
Reclamaţia lui Ilie Carabulea este însoţită şi de un drept la replică şi rectificare (pe care l-ar fi trimis Realitatea TV pe 19 martie), dar şi de un CV al său.
Prezentă la şedinţa CNA de marţi, Mura Frînculescu, directorul executiv al Realitatea Media, a spus că la sediul Realitatea TV nu a fost primit niciun drept la replică de la Ilie Carabulea.
Cei mai mulţi membri ai CNA au considerat în şedinţa de marţi că Realitatea TV trebuie să îi acorde lui Ilie Carabulea.
„Pentru” acordarea dreptului la replică au votat membrii CNA Lorand Turos, Monica Gubernt, Viorel-Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce „împotrivă” au votat Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Valentin Jucan şi Radu Călin Cristea.
După vot, Narcisa Iorga le-a spus membrilor CNA care au susţinut necesitatea acordării acestui drept la replică: „Este un precedent de care vă voi aminti”.
Potrivit articolului 62 din Codul audiovizualului, „În cazul în care Consiliul dă câştig de cauză solicitantului, radiodifuzorul va duce la îndeplinire decizia Consiliului în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării ei”.
Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat, pentru MEDIAFAX, după şedinţa Consiliului, că dreptul la replică a fost acordat în baza articolului 49 din Codul audiovizualului, potrivit căruia „Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică”, şi a articolului 51, alineatul 1 din Cod – „Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare”.
Dreptul la replică a vizat şi alte articole din Cod, între care articolul 30 din Cod, potrivit căruia „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine”, şi articolul 34, alineatul 1 din Cod – „Orice persoană are dreptul la propria imagine”.
Omul de afaceri Ilie Carabulea, acuzat de cumpărare de influenţă şi dare de mită în dosarul „Carpatica”, a rămas în arest, după ce Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis, pe 19 martie, contestaţia procurorilor faţă de înlocuirea măsurii preventive. Decizia Curţii de Apel este definitivă.
Tribunalul Bucureşti a decis, în 12 martie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Carabulea. Decizia a fost contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti, iar demersul acestora a fost admis, astfel că omul de afaceri rămâne în arest. În dosarul „Carpatica”, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări. Carabulea şi Mîrzac au fost arestaţi preventiv pe 29 ianuarie.
