Proiectul de introducere a apei în comuna Răşinari, în valoare de opt milioane de euro, este în pericol de blocare din cauza nemulţumirii localnicilor care, de teamă că vor plăti foarte mult, protestează şi strâng semnături pentru un referendum local.
Comuna Răşinari, aflată la circa zece kilometri de municipiul Sibiu, este inclusă, alături de majoritatea localităţilor din judeţul Sibiu, într-un proiect european care prevede extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, în valoare totală de peste o sută de milioane de euro. În localitate există reţea de apă, realizată din captarea debitelor râurilor din zonă, însă apa nu este potabilă. De asemenea, există reţea de canalizare pluvială care se deversează în râurile din localitate.
Acest proiect este în pericol de blocare din cauza unor localnici din Răşinari care, de teamă că vor plăti foarte mult pentru apa care va fi livrată, încearcă să împiedice demararea săpăturilor în localitate.
Potrivit primarului comunei Răşinari, Bogdan Bucur, în data de 11 martie ar fi trebuit să înceapă săpăturile pe opt dintre străzile din comună, dar mai mulţi localnici s-au opus şi constructorul a renunţat.
„Acest proiect este foarte important pentru localitatea noastră şi, în cazul în care el ar fi stopat, situaţia e destul de grea din punctul nostru de vedere. Proiectul a demarat încă din 2007. În momentul de faţă avem o serie de captări pe o serie de pâraie care traversează satul. Apa este doar filtrată, nu este tratată, este apă brută, nu este potabilă. Ea se tulbură destul de mult când plouă. Dacă se face acest proiect va veni apă tratată de la staţia de la Cisnădie Sud, staţie de tratare care este în lucru pe fonduri europene”, a declarat Bogdan Bucur.
Acesta a adăugat că, având apa introdusă în comună încă din anii ’60, dar şi canalizare pluvială, mulţi dintre localnici şi-au construit băi şi bucătării şi folosesc apa respectivă, deşi nu este potabilă, iar canalizarea se deversează în râurile din localitate.
„Canalizarea pluvială este deversată în apa din râu. În mod normal, fiecare locuinţă ar fi trebuit să aibă fosă septică vidanjabilă, dar având această canalizare pluvială mulţi locuitori s-au branşat la ea, ceea ce nu era normal. A fost o înţelegere tacită a noastră pentru că ştiam că va veni acest proiect şi atunci lucrurile vor fi rezolvate”, a susţinut Bucur Bogdan.
Acesta a afirmat că şi Primăria, la rândul ei, a fost, în repetate rânduri, amendată de către autorităţi pentru că apa nu este potabilă, dar, mai ales, pentru deversarea canalizării în apele din comună. Acest lucru nu s-a mai întâmplat însă în ultimii ani, toată lumea înţelegând că situaţia va fi rezolvată odată cu implementarea proiectului.
„În cazul în care nu se realizează proiectul, vor urma sancţiuni şi la nivel de Primărie şi la nivelul fiecărui locuitor în parte care s-a branşat la această canalizare”, a spus primarul comunei Răşinari.
Acesta a precizat că valoarea totală a proiectului care ar trebui implementat în comună se ridică la opt milioane de euro, cea mai mare parte, din fonduri nerambursabile. Până în acest moment s-au cheltuit însă, anual de la debutul proiectului, circa 400.000 de lei ca să se efectueze lucrări conexe: modernizarea unei staţii de apă, realizarea unui canal colector şi a unei conducte de aducţiune pe ruta Sibiu – Răşinari.
Localnicii care sunt nemulţumiţi de introducerea apei şi canalizării în localitate invocă două motive principale: lipsa banilor pentru plata facturilor de apă şi canalizare şi faptul că apa de pe râurile din localitate ar fi mai bună decât cea care ar urma să fie adusă în sat.
„Nu suntem de acord (cu introducerea apei – n.r.) că nu avem niciun venit, trăim după 50 de oi. În primul rând, eu nu am nevoie de canal că nu am baie, iar la bucătărie apa nu o am trasă. Să lase apa care este în comună, de unde au tras-o bătrânii noştri. Acum vor să o aducă de la Sadu să o plătim pe aia de acolo. De unde, că noi nu avem bani să plătim. Cum am trăit până acum, trăim şi de acum încolo”, susţine unul dintre locuitorii din Răşinari.
La rândul său, o femeie din localitate spune că apa este foarte bună, fiind apă de munte.
„Avem apă bună aici, apă de munte şi nu avem contor. Pentru ce să ne aducă apă, că apă avem şi-i apă curată, apă de munte. Nu cred că e o decizie bună. Nu numai noi zicem, mai mulţi oameni zic aşa”, afirmă aceasta.
Unii dintre localnici cer ca autorităţile să facă staţie de tratare a apei pe unul dintre râurile din sat, astfel încât apa să fie potabilă.
Primarul explică însă de ce acest lucru nu este posibil.
„În momentul de faţă este o problemă, pe care ei nu o ştiu sau se fac că nu o ştiu. Sursele noastre de apă sunt mici. Dacă am vrea să amenajăm o staţie de tratare pe oricare dintre surse, am lua aproape tot debitul pârâului respectiv şi nu ne dau voie cei de la Apele Române. Nu poţi seca un râu ca să alimentezi cu apă o localitate. În plus, e mai ieftin să aduci apa de la o staţie deja construită decât să construieşti o staţie nouă”, afirmă primarul din Răşinari.
Acesta susţine însă că teama de contorizare a apei consumate este, de fapt, principalul motiv pentru care unii localnici se opun şi refuză să se gândească la sănătatea lor.
„Acum nefiind contorizat, de multe ori, se întâmplă ca anumiţi cetăţeni să lase apa să curgă, fără a le păsa de alţii care rămân fără apă. Principala nemulţumire cred că va fi diferenţa de bani. Normal, după ce pleci de la o anumită sumă şi consumi apă fără să ai o limită şi ajungi la contorizare, unde vei plăti după cum consumi, este totuşi o diferenţă. N-ar trebui însă să se facă astfel de comparaţii când ne gândim la sănătatea noastră şi la faptul că vom avea apoi râurile curate”, susţine Bucur Bogdan.
Acesta a precizat că, în prezent, fiecare persoană din localitate plăteşte 24 de lei pe an pentru apă, indiferent de cât consumă.
În localitate, unii oameni strâng semnături pentru demararea unui referendum local. Primarul spune că cei care se ocupă de acest lucru l-au anunţat că vor să depună la Prefectură lista de semnături.
Sunt în comună oameni care vor să se introducă apa şi refuză să semneze lista respectivă.
„Eu sunt de acord cu introducerea apei că vreau apă de calitate, vreau apă bună. Vreau să am apă şi când îi secetă, şi când plouă, şi când ninge. Nu sunt de acord cu listele cu care umblă oamenii pentru referendum şi pentru demiterea primarului. Cu aia nu sunt de acord. Sunt mai mulţi care umblă din poartă în poartă, insistă, se duc la bătrâni şi le spun că dacă semnează hârtia aia nu o să plătească apa. E cu totul altceva. Omul e în vârstă, nu vede, nu ştie ce semnează”, a declarat una dintre localnicele din Răşinari.
La rândul lor, reprezentanţii societăţii Apă Canal Sibiu, care gestionează implementarea proiectului în întreg judeţul, fiind operatorul regional de apă şi canalizare, spun că este aproape imposibil să se renunţe la realizarea reţelelor în comuna Răşinari.
„Lucrările din Răşinari reprezintă o parte importantă a proiectului. Din punct de vedere financiar, din o sută de milioane de euro, cât este tot proiectul, la Răşinari este vorba despre opt milioane de euro. Nu se mai poate renunţa la acest proiect, cu atât mai mult cu cât comuna Răşinari este parte din proiect. În plus, au fost realizate deja o parte dintre lucrările adiacente: la partera de aducţiune, din totalul de nouă kilometri, doi au fost deja realizaţi şi se lucrează deja şi la canalul colector”, a declarat Thomas Roth, purtător de cuvânt al societăţii Apă Canal Sibiu.
Potrivit acestuia, cel mai probabil, în cursul zilei de miercuri constructorul va încerca să reia lucrările la Răşinari.
Potrivit lui Roth, în cazul în care „lucrurile escaladează” şi localnicii fac mai mult decât să vocifereze împotriva proiectului, este posibil ca lucrările se să desfăşoare sub paza jandarmilor.
