Ilie Carabulea şi Corneliu Tănase, care deţin împreună pachetul majoritar al Băncii Comerciale Carpatica, intenţionează să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului şi componenţei Consiliului de Supraveghere şi Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.
Cei doi acţionari au cerut în 14 februarie convocarea adunărilor generale (ordinare şi extraordinare) a acţionarilor, stabilită de management pentru data de 10 aprilie, şi solicită atât reducerea numărului de membri ai Consiliului de Supraveghere de la cinci la trei persoane, cât a numărului de membri ai Directoratului, tot de la cinci la trei.
Carabulea şi Tănase au mai solicitat şi prezentarea unui raport privind modul în care Directoratul a supravegheat realizarea bugetului pe anul 2013. Aceştia mai doresc acordarea unui vot de încredere membrilor Consiliului de Supraveghere şi stabilirea celor trei membri ai acestuia care vor continua activitatea în această structură.
Pe lângă solicitările celor doi acţionari, Directoratul a adăugat pe ordinea de zi propunerea de împuternicire a acestuia de a analiza şi identifica “eventuale oportunităţi de dezvoltare a băncii prin realizarea unei fuziuni şi, în cazul în care există o astfel de oportunitate, pentru a întocmi proiectul de fuziune” care va fi supus spre aprobarea AGEA.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţine 11,2179% din titluri.
Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fosat arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a declarat în urmă cu două săptămâni că în două – trei săptămâni va apărea o decizie a BNR în legătură cu un acţionar al unei bănci care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi acţionar şi îşi va pierde probabil dreptul de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor.
Deşi a refuzat să spună despre cine este vorba, oficialul BNR s-a referit, cel mai probabil, la Ilie Carabulea, care deţine direct şi indirect controlul BCC.
Tot atunci, Cinteză spunea că există două instituţii de credit care “se tatonează”, după ce au ajuns la concluzia că există compatibilitate atât pe protofolii cât şi pe modelul de afaceri.
“Acţionarul uneia doreşte, iar acţionarul celeilalte şi da şi nu. Una dintre instituţii este din grupul doi de bănci, cu o cotă de piaţă între 1% şi 5%, cealaltă este cu o cotă sub 1%”, a detaliat Cinteză.
Întrebat dacă vreuna dintre instituţii este din Grecia, Cinteză a negat.
Astfel, rămân în discuţie, din grupul doi de bănci, Banca Comercială Carpatica, Otp Bank, Credit Europe, Intesa San Paolo şi Italo-Romena. Din categoria băncilor mici, având cote de piaţă de sub 1%, ar putea participa la o fuziune Libra Bank, Bank Leumi, Nextebank şi Banca Feroviară.
Acţiunile BCC au închis miercuri şedinţa de tranzacţionare a BVB la preţul de 0,05 lei/acţiune, în scădere cu 15,11% faţă de referinţă. La această cotaţie, capitalizarea băncii este 188,77 milioane lei.
În schimb, acţiunile BCC au încheiat şedinţa de joi cu un plus 12,5%, urcând puternic în ultimele 40 de minute, la aproape o oră şi jumătate după ce directoratul băncii a cerut acordul acţionarilor pentru analizarea unei posibile fuziuni cu altă bancă.
Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referinţă 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenţi numai acţionarii cu drept de vot înscrişi în registrul acţionarilor ţinut de Depozitarul Central.
Potrivit art 230 din OUG 99/2006 privind privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, în cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege şi de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acţionariatului unei instituţii de credit sau exercită asupra acesteia o influenţă de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituţiei de credit, Banca Naţională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii.
“În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei de credit ori administratorilor şi directorilor acesteia, Banca Naţională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarii sau membrii respectivi”, se mai arată în legislaţie.
Acţionarii faţă de care s-au dispus măsura suspendării dreptului de vot nu mai pot achiziţiona noi acţiuni ale instituţiei de credit şi trebuie să vândă pachetele deţinute în termen de trei luni de la instituirea măsurii.
Acţionarii Băncii Carpatica au ales la începutul lunii octombrie a anului trecut trei membri în Consiliul de Supraveghere, reînoind mandatele preşedintelui băncii, Nicolae Petria, şi pe cel al Doinei Toader, iar pe poziţia vacantă a fost ales fostul director general al reţelei de spitale Regina Maria,Ionuţ Pătrăhău. Celelalte două poziţii sunt ocupate de Ioan Trenca şi Silviu Popa.
Consiliul de Supraveghere al Băncii Carpatica a reconfirmat la finalul lunii februarie conducerea şi componenţa Directoratului băncii, astfel că mandatul lui Johan Gabriels ca director general a fost prelungit pentru o perioadă de 4 ani. Ceilalţi membri ai directoratului sunt Ion Dobrică, Gheorghe Cismaru, Cosmin Bucur şi Elena Bădeanu.
Banca a raportat pentru anul trecut un profit net de 38 milioane lei (8,59 milioane euro), în creştere cu 77,2% faţă de 2012, susţinut de recuperarea creanţelor din impozitul amânat de 11,89 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 14%, la 4,06 miliarde lei.
