Zeci de personalităţi ne-au părăsit în acest an. Câteva cuvinte despre fiecare dintre românii cunoscuţi pentru ceea ce au făcut, ceea ce au fost şi ceea ce au lăsat în urmă, în cronologia realizată de MEDIAFAX.
- 2 ianuarie – scriitorul Alexei Rudeanu
Prozatorul Alexei Rudeanu a decedat pe 2 ianuarie, la Bucureşti, la vârsta de 73 de ani. Debutul editorial al lui Alexei Rudeanu s-a produs în 1969, cu volumul de povestiri „Exilul pisicilor”, urmat de „Ultimul monac” (1973). Trecerea de la povestire la roman a realizat-o în „Focul rece” (1973). În 2007 a publicat sub pseudonimul Aleksander Mertz ultimul său volum, romanul „Maraton spre fericire”.
- 3 ianuarie – cineastul Sergiu Nicolaescu
Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat pe 3 ianuarie, la vârsta de 82 de ani, a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecţie impresionantă de peste 60 de filme, în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în acelaşi timp, haina de regizor, scenarist şi actor, cu o abilitate neobişnuită.
- 7 ianuarie – Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei Epifanie Norocel
Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei Înalt Preasfinţitul Epifanie Norocel a încetat din viaţă la vârsta de 80 de ani, întimp ce se deplasa spre Mănăstirea Brazi, din oraşul vrâncean Panciu.
- 18 ianuarie – actorul Victor Radovici
Victor Radovici, actor al Teatrului Excelsior din Bucureşti, a murit pe 18 ianurie, la vârsta de 76 de ani. Destinul artistic şi uman al lui Victor Radovici se leagă de cel al Teatrului Excelsior, al cărui fondator a fost, împreună cu maestrul Ion Lucian, actorii Vasile Menzel, Genoveva Preda, Paula Sorescu-Lucian, Daniela Anencov, secretarul literar Gabriel Blebea şi Aurel Mitran. În 1990, pornea la drum într-o aventură teribilă, iar, de atunci, aproape fiecare clipă şi-a petrecut-o la Teatrul Excelsior.
- 24 ianuarie – umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu
Cunoscutul umorist, scenarist şi regizor Dan Mihăescu, autorul unor memorabile scheciuri şi scenete scrise pentru nume mari ale comediei româneşti, precum Toma Caragiu şi Dem Rădulescu, a murit pe 24 ianuarie, la vârsta de 79 de ani. Dan Mihăescu a murit din cauza unui cancer.
- 25 ianuarie – luptătorul anticomunist şi deţinutul politic Aristide Ionescu
Unul dintre ultimii supravieţuitori ai „Experimentului Piteşti”, cunoscutul luptător anticomunist Aristide Ionescu a decedat pe 25 ianuarie, la vârsta de 91 de ani.
- 31 ianuarie – fosta realizatoare TV Anca Fusariu
Anca Fusariu, fostă realizatoare a Televiziunii Române, a încetat din viaţă pe 31 ianuarie. În anii 1980, ea a fost unul dintre reporterii de succes descoperiţi şi pregătiţi de realizatorul Tudor Vornicu. A semnat împreună cu Carmen Dumitrescu şi Alexandru Stark reportaje pentru emisiunile „Fotograme din realitate”, „Fotograme pe 16 mm.”, „Album duminical”, „De la A la infinit”, iar, mai târziu, „Reflector”, „Studio A” şi altele. A dat emisiunilor titluri care au rămas până în prezent, între care „Cu ochii în patru”. În perioada 1994-1998 a fost în echipa care a creat Tele 7 ABC, unde a fost realizator de emisiuni şi redactor-şef al postului. A pregătit mai apoi generaţii de jurnalişti pentru mai multe televiziuni – TVR, Kanal D, Antena 1.
- 31 ianuarie – Titus Raveica, primul preşedinte al CNA
Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), a decedat pe 31 ianuarie, la vârsta de 77 de ani. În perioada 1990 – 1992 a fost senator pe listele FSN, funcţie din care a demisionat în 1992. Totodată, între anii 1992 şi 1996, Titus Raveica a fost preşedinte al CNA. În anul 1997 a revenit la Catedra de la Facultatea de Filosofie din Iaşi.
- 25 februarie – jurnalistul de radio şi televiziune şi scriitorul Liviu Tudor Samuilă
Jurnalistul de radio şi televiziune şi scriitorul Liviu Tudor Samuilă a încetat din viaţă pe 25 februarie, la vârsta de 71 de ani. După peste 40 de ani dedicaţi jurnalismului de radio şi televiziune, Liviu Tudor Samuilă şi-a petrecut ultima parte a vieţii în slujba scrisului şi a activităţilor artistice. Cel mai recent roman al său, „Nopţile generalului albastru”, a fost lansat în decembrie 2010, acţiunea fiind plasată în perioada regimului comunist.
- 27 februarie – cântăreaţa Naarghita
Cântăreaţa Naarghita, cunoscută pentru pasiunea sa pentru muzica indiană, pe care a transformat-o într-o carieră de succes înainte de 1989, a decedat, în noaptea de 26 spre 27 februarie, la vârsta de 74 de ani.
- 3 martie – actorul Dumitru Rucăreanu
Actorul Dumitru Rucăreanu a decedat pe 3 martie, la vârsta de 81 de ani. Dumitru Rucăreanu s-a născut pe 26 octombrie 1932, la Ghimbav, în judeţul Braşov, şi a absolvit Facultatea de actorie în cadrul IATC Bucureşti în 1956. A jucat numeroase roluri la Teatrul de Comedie din Bucureşti. Dumitru Rucăreanu a primit, de-a lungul carierei sale, numeroase distincţii şi premii, între care trofeul de excelenţă la Gala Festivalului Comediei Româneşti din 2010.
Irina Petrescu, una dintre cele mai importante actriţe de teatru şi film din România, renumită pentru frumuseţea sa clasică, a decedat, pe 19 martie, la vârsta de 71 de ani. Cunoscută pentru distincţia şi eleganţa sa, dar şi pentru frumuseţea sa clasică, Irina Petrescu a avut roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de prestigiu ca Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu,Ion Popescu – Gopo, Dinu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.
- 29 martie – actorul şi regizorul Bujor Macrin
Bujor Macrin, actor şi regizor al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila, a decedat pe 29 martie, la vârsta de 70 de ani. Vreme de aproape 45 de ani a îmbogăţit scena teatrului brăilean cu personaje legendare ca Unchiul Vanea în „Tarara-Bumbia” de A.P. Cehov; Stavru în „Chira Chiralina”, după Panait Istrati; Jupân Dumitrache în „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale; Marchizul de Sade în „Madame de Sade” de Yukio Mishima; George în „Cui i-e frică de Virginia Woolf” de Edward Albee; Piotr Sorin în „Pescăruşul” de A.P. Cehov; Udrea în „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian; Tatăl în „Vânzătorul de iluzii” de Mihai Ispirescu.
- 13 aprilie – academicianul Mircea Petrescu-Dîmboviţa
Istoricul şi arheologul Mircea Petrescu-Dîmboviţa, membru titular al Academiei Române şi fost director al Muzeului de Istorie al Moldovei, a încetat din viaţă la vârsta de 98 de ani. Născut în anul 1915, la Galaţi, Mircea Petrescu-Dîmboviţa a absolvit cursurile liceale în oraşul natal, după care a urmat studii de istorie, filosofie şi drept la Bucureşti, obţinând, în 1947, doctoratul în litere şi filozofie, specialitatea preistorie. În anul 1938 şi-a început cariera universitară ca asistent onorific la catedra de Preistorie şi Arheologie a Universităţii din Bucureşti şi a urmat toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor şi decan la Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi. A îmbinat activitatea universitară cu aceea de cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi şi a fost director al Muzeului de Istorie al Moldovei. A întreprins numeroase săpături arheologice în Muntenia şi Moldova, mai ales cu privire la neo-eneolitic, perioada de tranziţie la epoca bronzului, prima şi a doua perioadă a epocii fierului, perioada formării poporului român şi evul mediu.
- 17 aprilie – academicianul Paul Dan Cristea
Fizicianul Paul Dan Cristea, membru titular al Academiei Române, a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 72 de ani. Academicianul Paul Dan Cristea s-a născut în 13 februarie 1941, la Bucureşti. A absolvit ca şef de promoţie cursurile Liceului „Sf. Sava”, după care a urmat Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, Secţia Fizică Teoretică a Politehnicii şi Facultatea de Fizică, Secţia de fizică teoretică a Universităţii Bucureşti. Şi-a început cariera didactică în anul 1962, ca preparator, urmând toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor, desfăşurând, totodată şi o bogată activitate de cercetare. Dintre funcţiile pe care le-a îndeplinit şi care dimensionează aria preocupărilor multi şi interdisciplinare sunt amintite: director al Centrului de Inginerie Biomedicală a Universităţii „Politehnica” din Bucureşti, consilier al ministrului secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, director de studii la Departamentul de Ştiinţe Inginereşti, în prezent Facultatea de Inginerie în limbi străine din cadrul Universităţii „Politehnica” din Bucureşti. Spirit inovator, a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi şi aparatură medicală computerizată. Rezultatele acestor cercetări sunt expuse în peste 280 de lucrări publicate în volumele unor conferinţe ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, peste 280 de contribuţii în lucrări şi manuale de specialitate. Paul Dan Cristea este şi deţinătorul a 11 patente. A fost iniţiatorul domeniului semnalelor genomice nucleotidice, în care a elaborat lucrări publicate în ţară şi străinătate precum „Conversion o Nucleotides Sequences into Genomic Signals”, „Representation and Analysis of DNA sequences”.
- 9 mai – regizorul Cătălin Naum
Regizorul Cătălin Naum, mentor al Teatrului studenţesc Podul din Bucureşti, care a educat generaţii întregi de mari actori români, precum Claudiu Bleonţ şi Oana Pellea, a murit pe 9 mai, la vârsta de 74 de ani.
- 13 mai – regizorul Viorel Branea
Regizorul şi actorul Viorel Branea, care a jucat alături de artişti precum Mircea Albulescu, Ion Caramitru şi Ştefan Bănică, a murit pe 13 mai, în urma unui infarct. Viorel Branea s-a născut în judeţul Sibiu, pe 26 aprilie 1942, şi a fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti, în 1965, şi al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, în 1976.
- 7 iunie – actorul Petrică Popa
Actorul Petrică Popa a murit pe 7 iunie, la vârsta de 83 de ani. Petrică Popa a fost actor al Teatrului Nottara peste cincizeci de ani. A fost aplaudat în spectacole longevive precum „Băieţii veseli”, „Adio, Charlie”, „Idioata”. A cântat şi a dansat în musicalurile „Lady X”, „Cuibul”, „Sus pe acoperiş, în sac” şi „Miresele căpitanului”. Numeroasele apariţii în emisiuni de divertisment, la teatrul de televiziune şi la cel radiofonic întregesc o carieră impresionantă.
- 9 iunie – actriţa Violeta Popescu
Violeta Popescu, actriţă a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, a murit pe 9 iunie. Născută pe 4 februarie 1941, la Bucureşti, a absolvit, în 1964, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, din acelaşi an devenind actriţă a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, căruia i-a închinat întreaga carieră şi unde a dat viaţă câtorva zeci de personaje, dintre care Ana în „Despot Vodă”, de Vasile Alecsandri, Nina Zarecinaia în „Pescăruşul”, de A.P. Cehov, Margareta în „Gaiţele”, de Alexandru Kiriţescu, Hermiona în „Poveste de iarnă”, de William Shakespeare, Ivona în „Ivona, principesa Burgundiei”, de Witold Gombrowicz, Elena Nicolaevna în „Copiii soarelui”, de Maxim Gorki, Katherine în „Noaptea tăcerii, noaptea singurătăţii”, de Robert Anderson, Marchiza în „Jacques fatalistul”, de Denis Diderot, Veta în „O noapte furtunoasă”, de I. L. Caragiale, Anna Petrovna în „Ivanov”, de A. P. Cehov, Martha în „Cui i-e frică de Virginia Woolf ?”, de Eduard Albee.
- 19 iunie – scriitorul Alexandru Muşina
Scriitorul Alexandru Muşina, profesor doctor universitar la Facultatea de Litere din Braşov, a murit pe 19 iunie, la vârsta de 59 de ani.
- 31 august – istoricul de artă şi curatorul Mihai Oroveanu
Istoricul de artă şi curatorul Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Capitală, a decedat, pe 31 august, la vârsta de 66 de ani. Mihai Oroveanu, născut pe 20 septembrie 1946, la Bucureşti, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi longevivi directori ai unei instituţii muzeale din România. Istoric de artă, fotograf, curator şi colecţionar de artă el însuşi, Mihai Oroveanu a fost şi un bun cunoscător al artei internaţionale actuale. Mihai Oroveanu a studiat istoria artei la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. Curator de expoziţii la Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă (1970 – 1980), ulterior fotograf profesionist, Mihai Oroveanu a avut contribuţii în mod constant în revistele Arta şi Secolul XX.
- 5 septembrie – actorul Constantin Ghenescu
Actorul Constantin Ghenescu a murit la vârsta de 69 de ani. El a fost găsit mort pe 5 septembrie, în locuinţa sa din Piatra-Neamţ, cauza decesului fiind mai multe răni provocate prin înjunghiere. Constantin Ghenescu s-a născut pe 14 februarie 1944, la Alba Iulia. După liceu, a absolvit Şcoala Tehnică Sanitară din Bucureşti şi a lucrat un an la Spitalul Fundeni. Ulterior, el a absolvit actoria la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1969, ca şef de promoţie. A jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ timp de 25 de ani.
- 21 septembrie – compozitorul şi muzicologul de origine română Roman Vlad
Compozitorul, muzicologul şi pianistul de origine română Roman Vlad a murit pe 21 septembrie, la vârsta de 93 de ani. Născut în 1919, la Cernăuţi (în prezent în Ucraina), Roman Vlad a devenit cetăţean italian în 1951. În Italia, Roman Vlad era o personalitate marcantă în lumea muzicală. A fost director artistic al Academia Filarmonica Romana, între anii 1955 şi 1958 şi 1966 şi 1969, codirector al secţiunii muzicale din Enciclopedia dello Spettacolo (1958 – 1962), preşedinte al Societăţii Italiene de Muzică Contemporană (1960), director artistic al Maggio Musicale în 1964 şi al Teatrului Comunal din Florenţa (1968 – 1972), preşedinte al Società Aquilana dei Concerti (1973 – 1992), superintendent al Operei din Roma şi director artistic la Scala din Milano.
- 23 septembrie – regizorul Geo Saizescu
Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc, a decedat pe 23 septembrie, la vârsta de 80 de ani.Cunoscut regizor, scenarist şi actor român, Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, judeţul Mehedinţi. În cinematografia română, Geo Saizescu a fost un cineast singular prin consecvenţa cu care s-a consacrat comediei. Printre cele mai savuroase comedii regizate de Geo Saizescu se numără „Păcală” (1974), „Un surâs în plină vară” (1963), „Astă seară dansăm în familie” (1972) şi „Secretul lui Bachus” (1984). A regizat şi filmele „Doi vecini” (1959), „La Porţile Pământului” (1965), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Eu, tu şi Ovidiu” (1977), „Grăbeşte-te încet” (1981), „Sosesc păsările călătoare” (1984), „Secretul lui Nemesis” (1985), „Harababura” (1990), „Călătorie de neuitat” (1994). Cele mai recente pelicule ale sale sunt „Iubire elenă” (2010) şi „A doua şansă” (2011). La multe dintre peliculele pe care le-a regizat, Geo Saizescu a fost şi scenarist.
- 9 octombrie – academicianul Eugen Segal
Chimistul Eugen Segal, o personalitate a ştiinţei româneşti şi mondiale şi membru titular al Academiei Române, s-a stins din viaţă pe 9 octombrie, la vârsta de 80 de ani. Academicianul Eugen Segal s-a născut pe 23 mai 1933, la Iaşi, şi-a realizat studiile liceale la Iaşi, iar cele universitare, la Facultatea de Chimie, secţia Chimie Fizică din Bucureşti. În 1963, acesta şi-a susţinut teza de doctorat cu titlul „Contribuţii la studiul cinetic al unor descompuneri endoterme în sisteme solid-gaz”. În anii următori, chimistul şi-a perfecţionat pregătirea profesională la Institutul de Fizică-chimică al Academiei de Ştiinţe din Moscova, Institutul de cataliză al Secţiei Siberiene a Academiei de Ştiinţe a URSS din Novosibirsk şi la Departamentul de Inginerie Chimică a Universităţii Stanford din Statele Unite ale Americii. Din 1955, Segal a intrat în învăţământul superior, parcurgând toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor. În activitatea de cercetare ştiinţifică, şi-a concentrat eforturile spre domenii fundamentale ale chimiei fizice: cinetică chimică heterogenă izotermă şi neizotermă, chimosorbţie şi cinetică a reacţiilor catalitice heterogene, cinetică formală. Cercetările sale s-au finalizat în publicarea a peste 494 de lucrări editate în ţară şi în străinătate. De asemenea, acesta este coautor al 12 brevete de invenţii. S-a impus în comunitatea ştiinţifică şi în calitate de preşedinte al Comisiei de Analiză Termică şi Calorimetrie şi membru în Consiliul Internaţionale de Analiză Termică şi Calorimetrie.
- 13 octombrie – cântăreaţa de muzică populară Angela Moldovan
Cântăreaţa de muzică populară Angela Moldovan, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei, s-a stins din viaţă pe 13 octombrie, la vârsta de 86 de ani, din cauza unor probleme cardiace.
- 30 octombrie – arhitecta Anca Petrescu
Arhitecta care a proiectat Casa Poporului, Anca Petrescu, a murit la vârsta de 64 de ani, pe 30 octombrie, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, după ce intrase în comă la sfârşitul lunii septembrie, în urma unui accident rutier. Anca Petrescu s-a născut în 20 martie 1949, la Sighişoara, iar în 1973 a absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu. În 1980 a fost desemnată să proiecteze Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului.
- 11 noiembrie – actorul Geo Costiniu
Geo Costiniu, actor al Teatrului Odeon din Capitală, a murit pe 11 noiembrie, la vârsta de 63 de ani. Geo Costiniu a început să joace în producţii de televiziune încă de la vârsta de 8 ani, fiind considerat un actor foarte talentat, iar la 14-15 ani juca în spectacole la Casa Studenţilor din Bucureşti. În anul IV de facultate, a debutat pe scena Teatrului Bulandra din Capitală, sub îndrumarea regizorului Liviu Ciulei. După absolvirea facultăţii, unde i-a avut ca profesori pe Dem Rădulescu şi Octavian Cotescu, a fost repartizat la Teatrul Naţional din Iaşi, unde a jucat între anii 1973 – 1974. Din 1974, a fost actor la Teatrul Giuleşti (actualul Odeon) din Bucureşti, pe scena căruia a interpretat numeroase roluri, în piese celebre, ca „Pălăria Florentină”, „Omul care a văzut moartea”, „Patima roşie”, „Marchizul de Sade”. A debutat în filme în anul 1972, în pelicula „Paraşutiştii”, de Dinu Cocea. În 1978, joacă în filmul lui Timotei Ursu „Septembrie”, o poveste de dragoste care l-a făcut celebru în rândul spectatorilor.
- 26 noiembrie – compozitorul Temistocle Popa
Compozitorul Temistocle Popa a decedat, 26 noiembrie, la vârsta de 92 de ani. Compozitor cu o vastă experienţă de interpret/instrumentist (flautist, saxofonist) în diverse orchestre de jazz şi teatre de revistă, timpde peste un sfert de veac, în perioada tinereţii, Temistocle Popa a reuşit să se impună la vârsta de 40 de ani printr-un şlagăr de mare popularitate („Lalele”, 1961), care i-a deschis calea spre muzica uşoară, de film şi de revistă. Colaborând în cinematografie cu mari regizori (precum Sergiu Nicolaescu, Elisabeta Bostan, Francisc Munteanu şi Geo Saizescu), a scris muzica unor pelicule de succes (ciclul „Veronica”).
- 2 decembrie – scriitorul şi umoristul Octavian Sava
Scriitorul, textierul şi umoristul Octavian Sava a murit, pe 2 decembrie, la vârsta de 85 de ani. Octavian Sava a semnat textele pentru numeroase spectacole ale Teatrului de Revistă „Constantin Tănase„, printre care „Piei, drace!!!” (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Dan Mihăescu), în regia lui Biţu Fălticineanu şi Cezar Ghioca, „Veselia nu-i în criză” – musical umoristic – (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru), în regia lui Biţu Fălticineanu, şi „Nevestele vesele”, în regia lui Alexandru Arşinel (alături de Nae Lăzărescu, Geo Tipsie, Mihai Maximilian, A Storin). De asemenea, a lucrat la producţii de televiziune, în calitate de scenarist sau producător, printre acestea numărându-se „A doua cădere a Constantinopolului” (1994), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Cum ne-ar vrea bărbaţii?!” (scurtmetraj de televiziune, 1982), „Bufetul «La Senat»” (scurtmetraj de televiziune, 1973), „Recomandări” (scurtmetraj de televiziune, 1971), „Post restant” (1961), „Informaţii-gara” (scurtmetraj de televiziune, 1971). A realizat primul serial radiofonic românesc, o adaptare după „Tartarin din Tarascon”, de Alphonse Daudet, care a avut premiera în august 1951.
- 18 decembrie – realizatorul de televiziune Titus Munteanu
Realizatorul de televiziune Titus Munteanu a murit la vârsta de 72 de ani. Munteanu era internat de două săptămâni la secţia de terapie intensivă a Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, unde a încetat din viaţă pe 18 decembrie, din cauza unei boli respiratorii complexe. Titus Muntean s-a născut pe 3 octombrie 1941 şi este unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de televiziune din România. Titus Munteanu a fost realizator TV din anul 1966 şi a fost director al TVR 1. A semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor”.
- 19 decembrie – actorul Nae Lăzărescu
Actorul Nae Lăzărescu a murit pe 19 decembrie, la vârsta de 72 de ani. Nae Lăzărescu s-a născut pe 8 septembrie 1941, fiind cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă, Vasile Muraru. În perioada în care era student la ASE, Nae Lăzărescu juca într-un grup de teatru satiric, cu care participa la festivaluri de amatori, apoi a lucrat trei ani la Rapsodia Română, la secţia de estradă. Ulterior, vreme de aproape 50 de ani, a lucrat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde l-a cunoscut pe Vasile Muraru, iar cupletele interpretate de ei sunt memorabile. A jucat şi în filme, printre care „Grăbeşte-te încet”, „Şantaj”, „Baloane de curcubeu”, „Căsătorie cu repetiţie” şi „Viraj periculos”. De asemenea, în animaţia „Maşini”, i-a dat voce personajului Clang.
- 23 decembrie – artistul vizual Ioan Cadar
Artistul vizual Ioan Cadar a decedat la vârsta de 67 de ani, după o lungă suferinţă. Născut pe 8 aprilie 1946 la Răducăneni, Iaşi, Ioan Cadar a absolvit Academia de Arte „Nicolae Grigorescu” în 1971. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1975, Cadar este autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România. Lucrările sale în sticlă au fost admirate în numeroase expoziţii din ţară şi din străinătate şi sunt deţinute în colecţii ale unor muzee din România, Cehia şi Danemarca, precum şi în colecţii particulare din România, Japonia, SUA, Germania, Grecia, Franţa, Olanda, Italia şi Australia. Pentru opera sa artistică, Ioan Cadar a fost distins cu premiul Uniunii Artistilor Plastici în 2004.