Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a explicat azi la Sibiu înainte de a intra la Conferința Generală a consortiului European COSMO, cum va fi vremea în România în această toamnă. Iubitorii sporturilor de iarnă pot să stea liniştiţi. Vor avea zăpadă din belşug în sezon.
Domnule director cum va fi iarna aceasta din punct de vedere meteorologic? Ce prognoze se preconizează?
Prognozele pe termen lung.nu fac o detaliere foarte exactă, dar se dau niște tendințe. Tendințele sunt că următoarele luni sunt prognozate sau anticipate cantități de precipitații apropiate de normă și temperaturile apropiate de normă atât pentru septembrie, octombrie cât și noiembrie. Iarna pentru decembrie sunt estimate că vor fi cantități de precipitații apropiate de normă, ceea ce înseamnă că vom avea iarnă. Când începe și când va fi, vom vedea mai aproape de sezon.
În momentul în care aceste tendințe arată că vom avea cantități apropiate de norme putem spune că sunt cantități de precipitații sub formă de zăpadă caracteristice României. Iarnă normală înseamnă viscol, înseamnă temperaturi scăzute. Problema este să nu fie o perioadă foarte lungă cu astfel de fenomente. Știm că va fi o iarnă lungă cu viscole,cu temperaturi sub -10, -15 grade.
Vom avea o iarnă blândă sau una mai aprigă? La ce ne putem aştepta?
O iarnă normală pentru România înseamnă o iarnă în care sunt 2-3 viscole pe lună. Mai ales în ianuarie ar trebui să fie vreo patru viscole, statistic vorbind pentru România. Va fi o iarnă normală cu viscole, cu temperaturi scăzute, adică nu ne așteptăm la o iarnă blândă, adică cu temperaturi pozitive pe perioade mari de timp. După estimările care se fac în momentul de față se pare că va fi o iarnă cu zăpadă la munte în mod sigur.
Vom avea parte de o tomnă ploioasă sau de una uscată?
Prognozele pe următoarele 3 luni arată în felul următor și pot fi niște informații utile pentru agricultori. Dacă ați văzut că din 20 iulie până în 20 august a fost o lipsă totală de precipitații. Începuse seceta.. Acum rezerva de umiditate a început să își revină din ploile din ultima decadă a lunii august, dar sunt zone cu secetă puternică. E important de transmis următorul mesaj. Prognozele pe următoarele luni, septembrie, octombrie și noiembrie, arată că vom avea cantități de precipitații apropiate de norme. Asta înseamnă că nu vom avea toamna din 2011. În 2011 nu au putut să are pământul, nu au putut să pună rapița și grâul de toamnă. Ne așteptăm pe baza informațiilor care sunt furnizate în momentul de față că nu vom avea o astfel de toamnă, că rezerva de umiditate, chiar dacă în anumite zone este de secetă, să vină ploi care să ajute lucrările agricole de toamnă. Temperaturile apropiate de cele normale, înseamnă că nu vom avea perioade foarte mari de timp într-o lună cu temperaturi foarte scăzute sau foarte cald. (…) Media nu poate să iasă în asemenea estimări dacă perioadele sunt foarte mari cu anomalii.
În ultimii ani s-au constatat schimbări legat de climă şi temperaturile din ţara noastră?
Sunt manifestări legate de schimbările climatice, care au modificat puțin regimul precipitațiilor, dar asta nu înseamnă că nu putem vorbi de 4 anotimpuri. Sunt anomali în anumiți ani, dar în general suntem într-o zonă geografică cu patru anotimpuri.
S-a schimbat clima în România în ultimii ani?
S-a schimbat în felul următor. Niciodată din măsurătorile meteorologice nu s-a constatat că avem o lună iulie cu temperaturi mai mari 4,6 grade față de temperaturile normale. Deci anul trecut în luna iulie a fost temperatura medie pe țară cu 4,6 grade mai mare, ceea ce este foarte greu. Adică acestea sunt modificările cu implicații în regimul precipitațiilor și al temperaturii valurilor de căldură.
Se tot vorbeşte de încălzirea globală. Afectează ea ţara noastră?
Schimbarea climei se traduce prin schimbarea temperaturii medi globale, cu efectele pe care le-am văzut. Cantități mari de precipitații în timp foarte scurt, cu intervale mari secetă. (…) Dacă continuă în acest ritm vor fi probleme foarte mari, mai ales în partea de sud a continentului, datorită intervalurilor mari cu lipsă de precipitații.
Din ce cauză creşte temperatura globală?
Sunt cauzele naturale cunoscute. Mișcarea de drift a continentelor. Înclinarea axei pământului. Acestea determină o parte din creșterea încălzirii globale. După aceea gazele cu efect de seră, au contribuit la acest ritm foarte mare de creștere a temperaturii medie globală. Deci nimeni nu spune că acest efect e datorat numai gazelor cu efect de seră sau numai cauzelor naturale. Sunt cuplate aceste fenomente și ritmul de creștere al temperaturii globale este foarte rapid.
