Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au destructurat o grupare infracţională specializată în săvârşirea de infracţiuni informatice, ce acţiona în state membre ale UE şi Americii de Sud, precum şi în Statele Unite ale Americii, prejudiciul cauzat fiind de un milion de lire sterline, iar numărul victimelor ajungând la 588.
Potrivit unui comunicat al DIICOT transmis vineri AGERPRES, în dosarul penal constituit, procurorii au pus sub învinuire 38 de persoane.
„Activităţile ilicite ale grupului infracţional organizat constau în ofertarea pe internet a unor bunuri şi servicii, la preţuri atractive, urmată de încasarea contravalorii acestora, fără ca persoanele respective să beneficieze de obiectul sau prestaţia oferită (de regulă, autoturisme, produse electronice sau închirierea de imobiliare). În realizarea activităţii infracţionale, membrii grupării se recomandau ca fiind cetăţeni străini, folosindu-se de acte de identitate falsificate şi conturi deschise la o bancă din străinătate. Efectuarea plăţilor era solicitată fie direct, în numerar, fie în conturile respective, pe teritoriul unui stat european. Ulterior, sumele erau transmise, prin intermediari, liderilor grupării din România”, se arată în comunicat.
În acest caz, au fost efectuate 33 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Vâlcea, Sibiu, Cluj şi Constanţa, procurorii DIICOT beneficiind de sprijinul DCCO – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, SCCO Vâlcea şi Sibiu, BCCO Bucureşti, Cluj şi Constanţa, precum şi de 17 echipaje ale Jandarmeriei Române.
Potrivit unui comunicat al IGPR remis vineri AGERPRES, în urma celor 33 de percheziţii, au fost audiate 27 de persoane, ridicate echipamentele tehnice şi de comunicaţii folosite la comiterea infracţiunilor, precum şi sume importante de bani, autoturisme şi documente de transfer bancar.
Gruparea infracţională era specializată în săvârşirea fraudelor pe internet prin vânzarea fictivă de bunuri şi servicii către cetăţeni străini, urmată de solicitarea şi încasarea plăţii contravalorii acestora, fără ca ulterior cumpărătorii de bună credinţă să beneficieze de obiectul sau prestaţia dorită.
IGPR mai precizează că pentru a putea ascunde faptul că activităţile infracţionale se desfăşurau din România, membrii grupării, care comunicau on-line cu victimele, se recomandau ca fiind cetăţeni britanici şi solicitau efectuarea plăţilor în Marea Britanie, pe diferite nume fictive, prin intermediul serviciilor de transfer rapid de bani.
În urma cercetărilor, s-a stabilit că o mare parte a activităţii infracţionale s-a desfăşurat în Marea Britanie, în acest sens colaborându-se cu autorităţile britanice.
Complicii din Marea Britanie, prin folosirea de acte de identitate falsificate, efectuau ridicările de numerar de la serviciile de transfer rapid de bani sau din conturile bancare deschise în acest scop la diverse bănci. Ulterior, sumele erau transmise liderilor grupării din România, tot prin intermediul acestor sisteme de plată, prin folosirea unor identităţi fictive, precum şi prin transfer de bani direct în numerar prin intermediari.
Pentru a evita identificarea, suspecţii foloseau cartele telefonice preplătite, achiziţionate din Marea Britanie sau România, pe care le schimbau frecvent, mai informează IGPR.
Comunicaţiile cu complicii se derulau de regulă prin intermediul mesajelor de tip SMS şi priveau aspecte referitoare la transferuri de bani din străinătate, datele victimelor, datele transferurilor de bani şi sumele aferente
