Grupul de Acţiune Locală de pe Valea Hârtibaciului este unul dintre primele astfel de asocieri din zonă care a încheiat deja două sesiuni de selecţie a proiectelor finanţate din fonduri europene. Dacă în prima sesiune de depunere au fost selectate patru proiecte, în urma celei de-a doua sesiuni numărul proiectelor eligibile s-a ridicat la 14.
“Am parcurs un an cu contract de finanţare semnat. Pot să spun că a fost un an complicat. Am izbutit să facem tot ce ne-am propus în prognoză, în ciuda faptului că banii au întârziat din cauza unor lacune legislative. În total, avem cinci primării de pe Valea Hârtibaciului, care vor fi beneficiare de proiecte de dezvoltare pe fonduri europene, iar până la final estimăm că vor fi opt. Avem şi beneficiari privaţi, iar acum aşteptăm din toată zona Văii Hârtibaciului”, a declarat Valentin Păun, manager al GAL Microregiunea Hârtibaciu.
Informaţiile la potenţialii beneficiari au ajuns prin campaniile de promovare ţintite, organizate de Asociaţia GAL Microregiunea Hârtibaciu. Animatorii GAL au fost prezenţi în toate localităţile din teritoriul GAL, unde sute de localnici au primit informaţii direct de la sursă.
„Am reuşit să ne mobilizăm, aşa încât am demarat prima sesiune de depunere în august 2012. Ne-am dat drumul pe partea de animare, unde am avut succes datorită primarilor care au transmis informaţii bune în teritoriu. După ce am finalizat prima sesiune, ne-am bucurat de rezultate deosebite. Am finalizat cea de-a doua sesiune, însă din momentul în care proiectele ies din GAL se blochează la APDRP. Proiectele Nocrich si Vurpăr au fost înaintate în 7 decembrie şi deşi primăriile au fost informate că proiectele au fost selectate nu s-au semnat din cauza birocraţiei”, a declarat Elena Curcean, manager adjunct GAL.
Prezenţi la conferinţa de presă au fost şi primarii comunelor Nocrich şi Vurpăr, care sunt primii beneficiari ai unor proiecte de dezvoltare pe măsura 322. “Mulţi primari au întâmpinat greutăţi din punctul de vedere a întocmirii proiectelor. Spre exemplu, eu am experienţa unui proiect ajuns în stadiul de licitaţie, însă ministerul ne-a blocat. Am cheltuit foarte mulţi bani pe proiectul respectiv, dar este blocat de la Bucureşti. La GAL însă este altceva, poate colegii primari din zonă vor avea curajul să depună proiecte”, a declarat Ionel Vişa, primarul comunei Nocrich. Problema birocraţiei a fost ridicată şi de edilul de la Vurpăr, care a atras atenţia şi asupra necesităţii ajutorului acordat micilor fermieri. “Trebuie ajutaţi crescătorii de animale pentru a avea un viitor. Trebuie să avem grijă de cei care mai trăiesc în zonă. GAL-ul este singura soluţie unde se mai pot accesa fonduri europene. Bucuria mea este că funcţionează acest GAL”, a spus primarul comunei Vurpăr, Mihai Lienerth.
Funcţionarea acestui Grup de Acţiune Locală este îngreunată în acest moment de viduri legislative, dar şi de birocraţie. Dacă în strategia iniţială înaintată de specialiştii de la GAL Microregiunea Hârtibaciu bugetul era prognozat pe anumite axe de dezvoltare, criza economică şi-a arătat colţii, iar mulţi dintre potenţiali beneficiari au renunţat la proiectele de investiţii în anumite domenii, precum infrastructura de turism. “Problema tuturor GAL-urilor este realocarea banilor. Banii respectivi trebuie să îi direcţionăm unde sunt solicitările mai mari. Trebuie să vedem şi cum vor recepţiona oamenii, astfel de realocare putând fi făcută doar după sesiunea a 3-a de depunere. Avem de luptat şi cu mentalităţile tradiţionale. Trebuie să schimbăm şi echipa ştie acum unde trebuie făcute modificări în strategie. Sunt mulţi care şi-au reorientat planurile de investiţii”, a precizat preşedintele Asociaţiei GAL Microregiunea Hârtibaciu, Ilarion Bârsan.
Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Microregiunea Hârtibaciu s-a format din nevoia de dezvoltare locală a spaţiului rural din microregiunea LEADER Hârtibaciu. Asociaţia este un instrument de realizare şi de concretizare a principiilor comune din cele 15 localităţi din teritoriul GAL. Valoarea proiectelor depășește suma de 2,2 milioane de euro şi reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea regiunii.